Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Editorial

EXAMINĂM CU SMERENIE

ŞI RESPINGEM CU OSĪRDIE

 Maria Diana Popescu Agero

Īngăduiţi-mi, vă rog, o digresiune, permiteţi-mi să spun aceste cuvinte străine subiectului de mai jos, nu pentru că ar fi fost necesare, ci aşa, pentru că singure se cer scrise. Iertaţi-mi sinceritatea! Un sceptic a spus că veacul nostru este veacul marilor orgolii. Circulă păreri şi convingeri pe care contemporanii se tem să le recunoască şi pe care, poate dintr-o teamă excesivă pentru adevăr, le resping īn faţa lumii, cu toate că īn cercuri restrīnse recunosc cum structurile de rezistenţă sănătoase ale societăţii cedează, cum nu mai prididesc, confruntaţi cu problemele zilei, cu evenimentele care vin peste ei īn avalanşă. Dar mai grav, nu mai există nici măcar resurse pentru planuri de apărare īmpotriva grandorii inflaţioniste a celui mai sfidător prezent pe care īl trăieşte umanitatea. Se trec multe chestiuni sub tăcere, dintr-un fel de iezuitism lăuntric, al cărui resort este orgoliul īmpins pīnă la trufie, dar mai cu seamă din lipsa principiilor morale. Şi mă gīndesc să iau iarăşi, spre exemplu, pe politicienii care ne īndeamnă să transplantăm alienări din afară, care foarte curīnd se vor prăbuşi, deşi ei īncearcă să ne convingă de trebuinţa lor, arătīndu-ne de zor spre Europa. De fapt īndoindu-se de propriile īndemnuri, īncearcă să se lămurească pe ei īnşişi mai īntīi, pentru că şi acolo, īn Europa, multe minţi luminate nu mai cred. Se īnflăcărează un mandat, două mandate, voind să convingă pe alţii numai să se poată convinge pe ei, dar ajung să plece din legislativ tot neconvinşi şi aceasta dăunează mai puţin lor şi mai mult cauzelor sociale. Ei privesc viaţa īn mod separat, au crezuri separate de cele ale mulţimii şi socotesc că acest mod de a fi este o mare cinste pentru ei!

Şi cum se mai fandosesc aceste naturi politice, cum se mai schimonosesc īn faţa noastră, a electoratului şi vor să intre īn conştiinţa europeană sub forma numerelor de īnregistrare auto ale unor maşinării politice. Dar nu fac altceva decīt să perpetueze, cu multă perspicacitate, un fel de rămīnere īn urmă a societăţii. Pentru că niciun aliniat şi niciun paragraf din platformele-program nu amintesc despre creşterea bunăstării sociale, ci despre schimburile de avantaje dintre grupările aflate pe scenă. Tristul spectacol, īmbulzeala neruşinată, curajul de a ne vorbi despre recesiune de la microfonul „marelui ospăţ” sīnt acte cu destulă forţă ca să afecteze īnfăţişarea naţiunii, să o falsifice īntr-o manieră de substanţă. Şi nici nu-ţi vine să faci pasul care ţi-ar mai adăuga o ştampilă grea pe dosul cărţii de identitate socială. Noi examinăm cu smerenie şi respingem cu osīrdie, silindu-i să rīdă de ei īnşişi... Din cauza īnclinaţiei spre escaladarea moralităţii, conflictele de interese au devenit obsesii politice din sfera artei.

Nu mai poate fi vorba prea curīnd de elite politice, cum nici omenirea nu va traversa prea curīnd o perioadă unică de moralitate, de cinste şi demnitate. Eu m-am convins definitiv, deşi cam seamănă a adevăr comun. Istoricul onest nu va respinge extrapolările de mai sus, punctele de vedere putīnd fi susţinute cu argumente. O, domnilor, ni s-a făcut ruşine de construcţiile teoretice derivate din interesele voastre; simptomele sīnt īngrijorătoare, iar cu proptele corupte nu se poate salva clădirea unui neam! Aţi adus īntre graniţi tot mai multe instituţii civice internaţionale, tot mai multe patronate ca să ne stăpīnească la fel ca pe nişte robi! Numai nişte doctrinari īnrăiţi, rupţi complet de realitate, ar putea crede īn comedia unei comunităţi internaţionale, ca formulă firească a comunităţii umane. Noi nu ne temem de deschidere, nu ne sfiim de ea, numai că nu vrem să fim părtaşi la neīnţelegerile şi contradicţiile pe care politica din afară ni le pune īn faţă. Să se īntrebe mult şi bine Europa asupra idealurilor noastre sociale şi civice! Ele sīnt superioare celor comune europene, mai ferme, mai morale. Pentru că se trag din rădăcina neamului, nu sīnt un transfer slugarnic. Iată-mă şi deconstructor de utopii, sarcastică şi necruţătoare, punīnd īn locul transplantului de edificii străine proiecţia disproporţionalului. O maliţie nu de circumstanţă, ci de atenţionare, una profilactică, pentru suferinţa mea de luciditate. Consecvenţa īn acest viciu e partea vizibilă a protestului meu neīncheiat īmpotriva lucrului cel mai important, despre care unii aproape că au uitat să mai vorbească: degradarea morală a societăţii, care şi-a pierdut reperul şi oscilează de bună vreme. Istoricii, sociologii şi cercetătorii pot cădea de acord.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com