|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
EDITORIAL
EXTRATEREŞTRII ŞI
BANCHERII Maria Diana
Popescu, Agero Autorităţile ruseşti vor
să-şi mute capitala sau să aibă trei, situate īn apropierea
punctelor nevralgice. Nu cumva să le treacă prin cap să mute una
la Bucureşti. De aprobat, s-ar găsi cine. N-ar fi prima dată
cīnd capitala Rusiei s-ar muta. Īn 1712,
Petru cel Mare a mutat-o de la Moscova la Sankt Petersburg,
sperīnd că vecinătatea cu Europa va ajuta Rusia să se
modernizeze. Īnsă, după Marea Revoluţie din Octombrie 1917, īn
martie 1918, Lenin o mută īnapoi īn Moscova. Dar asta nu e
totul. Cea mai bună veste vine de la Stephen Hawking, peste
măsură īngrijorat de apropiata vizită a extratereştrilor.
Fizicianul este adeptul evitării īntīlnirii, pe care o
compară cu debarcarea lui Columb īn America, luīnd īn
calcul urmările nu prea bune pentru băştinaşi. De
fapt, extratereştrii īi caută pe bancherii corupţi, slujitori ai
familiilor Rothschild şi Rockefeller. Dacă americanii n-au
reuşit, deşi din secolul trecut au visat să spună nu
criminalităţii financiare generate de aceşti bancheri, dar
nimeni nu a īndrăznit să o facă, Islanda a aruncat la gunoi
guvernul corupt şi a arestat toţi bancherii supuşi
familiilor Rothschild şi Rockefeller. Şi naţiunea romānă ar
obţine aceeaşi performanţă, dacă plătitorii
de taxe şi impozite ar spune: gata! Refuzul de a plăti taxele
către un sistem corupt ar obţine mult mai mult decīt
manifestările de stradă. Islandezii, nu numai că au reuşit să
scape de guvernul corupt dar, au pus bazele
unei noi Constituţii, care va garanta dispariţia criminalităţii
financiare şi a dezastrelor naţionale. Potrivit Le Monde,
bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, răspunzători de
prăbuşirea economică a Islandei (ţara cu cea mai veche
democraţie - anul 930), au fost arestaţi şi ard de nerăbdare
să-i văd īn dungi şi pe bancherii din ţara noastră, care au
abuzat milioane de romāni. Nicio ţară din lumea a treia nu a
fost furată aşa grosolan, precum cele peste 40 de bănci din ţara
noastră. Cīnd īi vor face romānii pe bancheri să tremure de
frică pentru criza din tastatură care a zdruncinat ţara, cum s-a
īntīmplat cu Barclays, la Londra şi Bankia la Madrid, care au
falsificat dobīnzile īmprumuturilor dintre bănci, au manipulat
conturile pentru a intra la Bursă. Cīnd vor refuza romānii să
plătească rechinilor financiari datoriile puse de stat pe
spinarea lor? Cīnd īi vom vedea pe bancherii şi directorii de
bănci (sigur, şi guvernatorul), părăsind ţara īn masă, ca
şobolanii? Milioane de romāni au fost şi sīnt fraudaţi cu
dobīnzi uriaşe, cu dobīnzi la dobīnzi şi comisioane
necontrolabile. Bancherii au transformat Leul īntr-o pisică de
maidan, căreia benere īi azvīrle cīte un bănuţ, cică
pentru a rezista atacurilor valutelor. Practica hoţiei
instituţionale este demult o regulă şi ar fi timpul ca poporul
să treacă la epurarea sistemului financiar romānesc. Ce-ar avea de spus Angela,
care a catalogat ca inacceptabilă suspendarea preşedintelui,
invocīnd īncălcarea principiilor de bază ale
statului de drept īntr-o ţară membră a U.E.. Ar
fi normal să-şi vadă de politica de acasă şi să lase
poporul romān să-şi decidă singur soarta. De ce nu se ocupă de
achitarea datoriei Germaniei către Romānia? De ce nu se
cramponează de īncălcarea drepturilor constituţionale ale
romānilor, care plătesc taxe europene din salarii de lumea a
treia? Europenii primesc īntre 1500 şi 3000 euro lunar, romānii
īntre 200 şi 300 euro, iar sărăcia erodează īn continuu
societatea romānească. Īn curīnd vom vedea şi la noi imaginea
copilului din India care se hrănea cu laptele unei căţeluşe. Şi
totuşi, Cancelarul german nu favorizează pe
nimeni mai mult decīt i-o cer interesele, potrivit cărora
imediat face stīnga-īmprejur şi Radu o cheamă. Deşi erau nedespărţiţi (vezi
cuplul Merkozi), cīnd poporul francez s-a
dispensat de Sarkozy, l-a dat subit uitării, īncercīnd să-l
īmbrăţişeze pe Hollande. După transferarea preşedintelui nostru
pe ţărmul realităţii, pentru doamna-cancelar nu va mai fi decīt
un personaj care a dansat cu ţigăncile, a umilit poporul, a
minţit, a dezbinat, a poruncit, a ameninţat, a trădat, a lovit,
a şantajat, s-a īnrudit cu membrii clanurilor mafiote şi cu
ţiganii, a făcut praf politica internă şi externă,
a īncălcat constituţia, a dat liber teroristului Haisan,
a īnscenat răpirea unor jurnalişti, a ameninţat şi a
făcut presiuni asupra Justiţiei, a spălat cu poporul puntea
navei şi mai nimeni nu l-a luat īn serios pe afară, cu toate că
şi-a trimis mezina agramată la odihnă īn Parlamentul European.
Din aceste pricini avem o economie imaginară, datorii uriaşe,
viitorul amanetat, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de
prestigiu au ajuns endemice īn Romānia. Din aceste pricini
sistemul sanitar şi īnvăţămīntul sīnt la pămīnt, internele
distruse, aparatul administraţiei de stat īnţesat de trīntori,
hoţi şi reţele de prostituţie. Citīnd titlul unui film romānesc,
Angela merge mai departe, privind cu satisfacţie cum proştii
dau cu capul de pragul de sus, şi-i lasă. Pīnă una alta, la
probele scrise ale examenului naţional de acordare a
definitivatului īn īnvățămīnt, potrivit unui bilanţ dat
publicităţii, aproape 20 de profesori (dintre cei care au copiat
īn şcoala şi au experienţă la copiat) prinşi cu mīţa īn sac, au
fost scoşi din examen, iar alţi 293 s-au retras, speriaţi de
camerele de luat vederi. Iar eu, ca
să mă pot obişnui cu războiul psihotronic care
ne va face verile tot mai fierbinţi şi iernile glaciare
(avīnd īn vedere prezenţa tehnologiei H.A.A.R.P. pe teritoriul
romānesc), va trebui să fac economii drastice ca să-mi pot
cumpăra haine cu aer condiţionat, cu sistem de răcire-īncălzire,
inventate de japonezi. Maria Diana Popescu, Agero
|
|
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien) |