Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

EDITORIAL

 

EXTRATEREŞTRII  ŞI  BANCHERII

Maria Diana Popescu, Agero

 

Autorităţile ruseşti vor să-şi mute capitala sau să aibă trei, situate īn apropierea punctelor nevralgice. Nu cumva să le treacă prin cap să mute una la Bucureşti. De aprobat, s-ar găsi cine. N-ar fi prima dată cīnd capitala Rusiei s-ar muta. Īn 1712,  Petru cel Mare a mutat-o de la Moscova la Sankt Petersburg, sperīnd că vecinătatea cu Europa va ajuta Rusia să se modernizeze. Īnsă, după Marea Revoluţie din Octombrie 1917, īn martie 1918, Lenin o mută īnapoi īn Moscova. Dar asta nu e totul. Cea mai bună veste vine de la Stephen Hawking, peste măsură īngrijorat de apropiata vizită a extratereştrilor. Fizicianul este adeptul evitării īntīlnirii, pe care o  compară cu debarcarea lui Columb īn America, luīnd īn calcul urmările nu prea  bune pentru băştinaşi. De fapt, extratereştrii īi caută pe bancherii corupţi, slujitori ai familiilor Rothschild şi Rockefeller. Dacă americanii n-au reuşit, deşi din secolul trecut au visat să spună nu criminalităţii financiare generate de aceşti bancheri, dar nimeni nu a īndrăznit să o facă, Islanda a aruncat la gunoi guvernul corupt şi a arestat toţi bancherii supuşi familiilor Rothschild şi Rockefeller. Şi naţiunea romānă ar obţine aceeaşi performanţă,  dacă plătitorii de taxe şi impozite ar spune: „gata!” Refuzul de a plăti taxele către un sistem corupt ar obţine mult mai mult decīt manifestările de stradă. Islandezii, nu numai că au reuşit să scape de guvernul  corupt dar, au pus bazele unei noi Constituţii, care va garanta dispariţia criminalităţii financiare şi a dezastrelor naţionale.

 

Potrivit „Le Monde”, bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, răspunzători de prăbuşirea economică a Islandei (ţara cu cea mai veche democraţie - anul 930), au fost arestaţi şi ard de nerăbdare să-i văd īn dungi şi pe bancherii din ţara noastră, care au abuzat milioane de romāni. Nicio ţară din lumea a treia nu a fost furată aşa grosolan, precum cele peste 40 de bănci din ţara noastră. Cīnd īi vor face romānii pe bancheri să tremure de frică pentru criza din tastatură care a zdruncinat ţara, cum s-a īntīmplat cu Barclays, la Londra şi Bankia la Madrid, care au falsificat dobīnzile īmprumuturilor dintre bănci, au manipulat conturile pentru a intra la Bursă. Cīnd vor refuza romānii să plătească rechinilor financiari datoriile puse de stat pe spinarea lor? Cīnd īi vom vedea pe bancherii şi directorii de bănci (sigur, şi guvernatorul), părăsind ţara īn masă, ca şobolanii? Milioane de romāni au fost şi sīnt fraudaţi cu dobīnzi uriaşe, cu dobīnzi la dobīnzi şi comisioane necontrolabile. Bancherii au transformat Leul īntr-o pisică de maidan, căreia benere īi azvīrle cīte un bănuţ, cică  pentru a rezista atacurilor valutelor. Practica hoţiei instituţionale este demult o regulă şi ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” sistemului financiar romānesc.

 

Ce-ar avea de spus Angela, care a catalogat ca inacceptabil㠄suspendarea” preşedintelui, invocīnd īncălcarea  principiilor de bază ale statului de drept īntr-o ţară membră a U.E.. Ar  fi normal să-şi vadă de politica de acasă şi să lase poporul romān să-şi decidă singur soarta. De ce nu se ocupă de achitarea datoriei Germaniei către Romānia? De ce nu se cramponează de īncălcarea drepturilor constituţionale ale romānilor, care plătesc taxe europene din salarii de lumea a treia? Europenii primesc īntre 1500 şi 3000 euro lunar, romānii īntre 200 şi 300 euro, iar sărăcia erodează īn continuu societatea romānească. Īn curīnd vom vedea şi la noi imaginea copilului din India care se hrănea cu laptele unei căţeluşe. Şi totuşi, Cancelarul  german nu favorizează pe nimeni mai mult decīt i-o cer interesele, potrivit cărora imediat face stīnga-īmprejur şi „Radu o cheamă”.

 

Deşi erau nedespărţiţi (vezi cuplul „Merkozi”),  cīnd poporul francez s-a dispensat de Sarkozy, l-a dat subit uitării, īncercīnd să-l īmbrăţişeze pe Hollande. După transferarea preşedintelui nostru pe ţărmul realităţii, pentru doamna-cancelar nu va mai fi decīt un personaj care a dansat cu ţigăncile, a umilit poporul, a minţit, a dezbinat, a poruncit, a ameninţat, a trădat, a lovit, a şantajat, s-a īnrudit cu membrii clanurilor mafiote şi cu ţiganii, a făcut praf politica internă şi externă,  a īncălcat constituţia, a dat liber teroristului Haisan,  a īnscenat răpirea unor jurnalişti, a ameninţat şi a făcut presiuni asupra Justiţiei, a spălat cu poporul puntea navei şi mai nimeni nu l-a luat īn serios pe afară, cu toate că şi-a trimis mezina agramată la odihnă īn Parlamentul European. Din aceste pricini avem o economie imaginară, datorii uriaşe, viitorul amanetat, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de prestigiu au ajuns endemice īn Romānia. Din aceste pricini sistemul sanitar şi īnvăţămīntul sīnt la pămīnt, internele distruse, aparatul administraţiei de stat īnţesat de trīntori, hoţi şi reţele de prostituţie. Citīnd titlul unui film romānesc, „Angela merge mai departe”, privind cu satisfacţie cum proştii dau cu capul de pragul de sus, şi-i lasă. Pīnă una alta, la probele scrise ale examenului naţional de acordare a definitivatului īn īnvățămīnt, potrivit unui bilanţ dat publicităţii, aproape 20 de profesori (dintre cei care au copiat īn şcoala şi au experienţă la copiat) prinşi cu mīţa īn sac, au fost scoşi din examen, iar alţi 293 s-au retras, speriaţi de camerele de luat vederi.

 

Iar eu, ca să mă pot obişnui cu războiul psihotronic care  ne va face verile tot mai fierbinţi şi iernile glaciare (avīnd īn vedere prezenţa tehnologiei H.A.A.R.P. pe teritoriul romānesc), va trebui să fac economii drastice ca să-mi pot cumpăra haine cu aer condiţionat, cu sistem de răcire-īncălzire, inventate de japonezi.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de 

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)