Falşi dascăli helveţi de democraţie

Dr. Dan BRUDAŞCU

            Presa elveţiană a difuzat de curând un nou atac nu numai dur, ci şi murdar la adresa municipiului Cluj-Napoca, oraş pe care, un ziarist pripit în a trage concluzii tendenţioase l-a definit drept oraş de Ev Mediu.

            Motivul care l-a determinat pe pripitul ziarist la astfel de concluzii îl reprezintă cele descoperite de el la groapa de gunoi de la Pata Rât. În perioada în care coordonam Departamentul mass-media, relaţii internaţionale al Primăriei municipiului Cluj-Napoca am fost frecvent abordat pe aceeaşi temă de numeroşi ziarişti proveniţi din ţări vest-europene. Din câte îmi amintesc acum, la peste 10 ani de la evenimentele respective, aceştia proveneau din Germania, Italia, Franţa, Elveţia, SUA, dar şi din alte state vest-europene. Singura persoană dintre cei enumeraţi, care a manifestat bun simţ şi receptivitate faţă de argumentele oferite a fost o ziaristă nord-americană, reprezentanta unei importante agenţii de presă, care manifesta probitate în prezentarea de date reale atent şi responsabil verificate pe teren în legătură cu multe aspecte critice, justificate, legate de viaţa socio-economică şi din alte domenii a municipiului, la momentul respectiv.

            Autorul recentului articol n-a făcut nici măcar gestul minimal impus de deontologia meseriei pe care o compromite grav, respectiv: audiatur et altera pars. Să nu uităm că acest ziarist, „super  exigent”  vine dintr-o ţară din care cei care populează zona Pata Rât au fost hăituiţi cu poliţişti şi câini, li s-au dărâmat casele şi au fost  evacuaţi cu avioane şi alte mijloace de transport în ţările de unde proveneau.

            Bănuiesc că şi autorul în cauză ca şi alţi confraţi ai săi erau cei care, la începutul anilor ’90, ne dădeau lecţii despre democraţie, drepturile omului, libera circulaţie a persoanelor şi alte principii şi valori care par astăzi a fi fost în mintea lor valabile doar când este vorba exclusiv despre cetăţenii propriei lor ţări, căci, după cum se vede, după ce i-au făcut şi pe cetăţenii români de origine ţigănească să creadă în aceste principii şi valori în calitatea lor de cetăţeni europeni, autorităţile unor state vest-europene, inclusiv Elveţia (ţară care se declară neutră, dar, sperăm noi, nu şi antidemocratică), acum îi alungă cu forţele de represiune şi câini poliţişti, obligându-i să revină în ţările de unde provin, nu numai la vechile lor obiceiuri, ci şi la starea de sărăcie şi neajunsuri de care au vrut să scape.

            Instituţiile şi autorităţile occidentale, inclusiv presa, ar trebui să înţeleagă că problema integrării etniei ţiganilor în societatea europeană nu reprezintă o obligaţie exclusivă a României sau Bulgariei, ci a  întregii comunităţi europene. Instituţiile şi autorităţile democratice ale Europei contemporane ar trebui să găsească măsuri şi să adopte politici coerente şi eficiente, unitare la nivelul Europei, care să ofere şi ţiganilor şansa găsirii de locuri de muncă şi a unui trai decent din muncă cinstită şi nu ca urmare a comiterii de infracţiuni nu numai în ţările de unde au plecat.

            Nu contest faptul că, în momentul de faţă, ca şi altădată, condiţiile de trai din zona Pata Rât sunt mult sub standardele europene. Dacă autorul articolului denigrator ar fi avut curiozitatea profesională a unei minime documentări, ar fi trebuit să evidenţieze faptul că după 1990, atât autorităţile locale, cât şi nenumărate ONG-uri au investit sume considerabile în vederea ridicării nivelului de trai în zona Pata Rât. Un alt element esenţial, scăpat prea uşor din vedere de pripitul ziarist helvet este acela că majoritatea celor care bântuie zona nu sunt cetăţeni ai municipiului Cluj-Napoca şi, pe cale de consecinţă, nu intră în obligaţia administraţiei publice a acestui municipiu de a rezolva toate problemele ridicate de aceştia.. Pentru că, dacă am merge pe logica respectivului ziarist, ar însemna că şi autorităţile elveţiene sau ale unor alte state vest-europene ar avea obligaţia, pe linia asigurării unor condiţii decente de trai şi a unor şanse egale, inclusiv pentru minoritarii ţigani aflaţi pe teritoriul Elveţiei. În astfel de condiţii, recurgerea la măsuri de tip fascisto-nazist ca cele folosite de autorităţile elveţiene, italiene, etc. este un semnal grav, care ne-ar putea face să tragem concluzia riscului ca în aceste ţări să se revină la politica de tip fascisto-hitlerist a perioadei interbelice.

            În ceea ce priveşte celelalte jigniri gratuite formulate de ziaristul elveţien la adresa municipiului Cluj-Napoca, aş dori să îi precizez faptul că gestul său este unul necugetat şi lipsit de bun simţ. Oraşul Cluj-Napoca este una dintre cele mai vechi aşezăru urbane. La anul 119 d. Hr., împăratul  roman Aurelian ridica vechea aşezare dacică Napuca (cu o existenţă, la momentul respectiv, de aproape 2.000 de ani) la rangul de municipium. Asta se întâmpla într-un moment în care, este foarte posibil ca înaintaşii ziaristului helvet de azi să fi fost cocoţaţi încă prin copacii pădurilor helvete.

            M-am întors de curând dintr-o călătorie în Anglia, unde majoritatea timpului l-am petrecut în localitatea Fleet. În această localitate s-au întâmplat în ultima vreme câteva lucruri care m-au şocat. Vulpile sălbatice au pătruns de curând într-o casă din zonă şi au ucis 2 copii minori. De asemenea, în perioada în care mă aflam la Londra, unul dintre copiii vecinilor noştri a constatat că este plin de păduchi.

            Dacă aş recurge la logica simplistă a ziaristului elveţian, ar trebui să trag concluzia că la doar 30 Km de Londra s-a reinstaurat Evul Mediu, , pentru că, la fel ca în perioada premergătoare lui Black Death, aici oamenii sunt mâncaţi de animale sălbatice sau sunt plini de păduchi. A trage o asemenea concluzie ar fi nedrept, deoarece considerăm că două incidente, altfel destul de grave prin consecinţa lor, nu pot permite unui ziarist să formuleze acuzaţii grave la adresa unui oraş sau altul din Europa.

            Ceea ce mă surprinde în această situaţie nu este doar atitudinea impertinentă a ziaristului, ci şi totala lipsă de reacţie a Ambasadei României în Elveţia.

            În perioada în care la Berna era ataşat de presă strălucitul poet Lucian BLAGA, acesta nu a lăsat niciodată fără răspuns articolele critice sau denigratoare la adresa României.

            Chiar dacă în aparenţă articolul denigrator la adresa municipiului Cluj-Napoca este un incident minor, în realitate el reprezintă un atac murdar la adresa ţării noastre, iar Ministerul de Externe şi Ambasada României în Elveţia au obligaţia minimală de a reacţiona şi de a cere a se publica un drept la replică pentru a nu lăsa pe cetăţenii elveţieni să creadă că atacurile meschine îndreptate împotriva poporului român ar fi reale şi justificate în vreun fel.

Dr. Dan BRUDAŞCU

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com