Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

Fiat gloria, pereat Justitia !

Iulian Chivu

 

 

Toleranța românească a fost dintotdeauna vecină cu defensa și aceasta din urmă a fost cauzată exclusiv de o timorare endemică și  justificată decât prin traume etnogenetice. Altfel am fi avut astăzi ample acțiuni de protest față de ceea ce se întâmplă de câteva zile la București. Nu fac trimitere la relația gloată- populație- popor, adesea invocată, ci la însăși conștiința ființei naționale care urcă doar prin elite mai sus de judecățile concretului. Românii de rând raționează cu predilecție în imediat, în concret și nu în abstract, cel  mult în personaje politice și nu în instituții, în efecte individuale și nu în cauze generale, iar acțiunea lor nu se declanșează nici măcar la iminețe, ci abia când nu mai este loc nici măcar pentru fugă. Nu incităm la anarhie, ci subliniem încă o dată lucruri a căror paternitate coboară adânc în istoria noastră până la semnalele lui Neagoe Basarab, Miron Costin și Dimitrie Cantemir.

 Succesiunea uluitoare a evenimentelor unui scenariu diabolic regizat și bine finanțat îi lasă indiferenți pe românii de rând, al căror orizont politic nu ajunge până la judecata cauzală detașată, ci numai până la sentimentul complice, dar nici până la adâncimea care întemeiază, ci rămâne la suprafața strălucitoare și  înșelătoare a factualului. Cel puțin după primii pași ai algoritmului strategic,  interpretările cele mai echidistante nu conduc în altă parte decât la concluzia că legislația a fost forțată, la limită sau frontal, cât să se înlăture obstacolele spre pârghiile Parlamentului și ale  Președinției. Cu alte cuvinte, am reușit să facem din fiat Justitia, pereat  mundus a germanlui Ferdinand I,  fiat gloria, pereat Justitia a magistratului Victor Ponta, după o mentalitate românească nu prea îndepărtată de cea de la Roma strămoșilor noștri, care admiteau și ei, după caz: Hoc volo, sic iubeo; sit pro ratione voluntas!

Războiul nu este unul psihologic, cum se grăbesc unii analiști să creadă, ci un simplu asalt asupra electoratului căruia i se furnizează scenarii amăgitoare și demagogice. Un asalt bine condus psihologic însă, fiindcă se mizează pe a prilejui un senzațional nou pentru a ascunde un altul mai vechi, care s-ar putea stinge în timp, ceea ce, iată, că se poate. Un Parlament obedient primului-ministru (dacă traducem bine ceea ce spune necontenit Valeriu Zgonea, noul președinte al Camerei, cu unele corecții pentru imagine) tinde să-și piardă autonomia așteptând lista priorităților de la premier, nici măcar de la Guvern, tot așa cum și Președinția urmează să fie integrată aceluiași algoritm și acelorași deziderate.

Justiția va fi împinsă  în nesemnificativ, într-o cazuistică banală dând liniște pe termen lung marii corupții, iar marile dosare în lucru se vor întoarce din nou în sertare până la prescriere. Același electorat,  atât de bine cunoscut până acum și ușor de condus spre o opțiune sau alta, chiar dacă nu a ajuns  la luciditatea unor determinații noi, ar putea totuși furniza o surpriză contextualizat emoțională în referendumul pe care îl implică suspendarea președintelui.

Reacția ar putea fi în compensare cu percepția ca neortodoxă a acțiunilor USL, fiindcă românul nu este adeptul dreptului forței, ci al forței dreptului, și Traian Băsescu să fie din nou câștigător pe un nefericit rest de mandat la care ar putea să renunțe dacă nu ar fi un luptător, și nu unul oarecare. Insă dacă urnele vor confirma neviciate o astfel de soluție, înseamnă că USL a pierdut totul, iar dezmembrarea ei va fi inevitabilă. În orice altă alternativă, rămân sceptic și nu mă aștept la un pas înainte.

 

Iulian Chivu

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)