Maria Diana Popescu, Agero

Premierul Ungariei, Viktor Orban trebuie tras de urechi şi pus la colţ, pentru intervenţia brutală īn viaţa politică a Romāniei. Cu o zi īnaintea referendumului, īn prelegerea ţinută la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, i-a īndemnat pe  etnicii maghiari să nu voteze. Este inadmisibil ca īntr-o ţară membră a U. E., premierul altui stat, ale cărui interese necurate faţă de Romānia sīnt cunoscute, să abuzeze de putere īn mod public, cu intenţia de a deraia opţiunea de vot a cetăţenilor maghiari. Boicotul lui Orban poate fi numit, fără risc, „amestec īn treburile interne ale altui stat”. Chiar dacă sună uşor naţionalist, luarea unei atitudini ferme faţă de īncălcarea unui conţinut de drept internaţional este imperios necesară. Īnchipuiţi-vă ce s-ar īntīmpla dacă un oficial romān ar merge la Budapesta īn ziua alegerilor şi s-ar adresa cetăţenilor Ungariei, cu intenţia de a influenţa votul. Ar ieşi un scandal internaţional, iar oficialul romān ar fi expulzat de pe teritoriul Ungariei. Din păcate - şi nu e pentru prima oară - reacţia Guvernului Romāniei este minoră. Boicotul n-a ţinut. Votul īmpotriva preşedintelui a fost crīncen! Peste opt milioane de romāni au pus ştampila pe „demitere”. După numătăroare voturilor de luni, ar fi minunat ca dictatura să īnchidă ochii definitiv, fie-i ţărīna uşoară!, iar romānii să-şi ia ţara īnapoi. Dar tare mi-e teamă că rămīnem tot īn ceaţă.

Să ne īntoarcem la berbecii noştri cei de toate zilele. Aproape fiecare romān a īnvăţat pe de rost biografia activistului capitalist autohton: īnsurat, plin de gargară, plictisit de viaţa  de cuplu sau divorţat, incult, membru cu statut deplin al unui clan mafiot, cu ogoare, tractoare, masterate, ferme, puşti, pistoale, doctorate, păduri, ambarcaţiuni de lux, conturi īn bănci străine, domenii de vīnătoare, avar, posesiv, cu personalitatea bine definită de masca pe care o poartă la circ,  şi care i se potriveşte la fel ca o mănuşă pe mīna ce lucrează la zombificarea economiei. Unii nici nu ştiu cine sīnt, dar au ca ţel ciolanul şi ca să ca să pună mīna pe el fac traseul de la un partid la altul, din opoziţie la putere şi invers. Se fac prieteni şi cu dracu’, să treacă puntea la furat. Ce justiţie, ce securitate socială, de unde protecţia statului īmpotriva ameninţărilor vieţii? Sīntem īn lumea a treia, pe plantaţia altora, cobai şi mīnă de lucru ieftină. Companiile străine īşi fac de cap, subţiind an de an producţia internă. Managerii au fost numiţi īn fruntea societăţilor comerciale pentru a le falimenta, nu pentru a le face rentabile. Acest lucru se īntīmplă de 22 de ani, iar sindicatele, īn loc să amendeze, au dat mīna tovărăşeşte cu jefuitorii, pentru că altceva nu sīnt nici ei. A pus cineva sub lupă averile managerilor īn urma falimentelor? După 1990 s-a furat fără ruşine din bugetul ţării, s-a falimentat industria de bază, astfel ca firmele politicienilor să acceseze importuri de miliarde de euro. Vom ajunge, dacă nu ne trezim la timp, să importăm şi apa minerală. La  fructe, legume şi cereale sīntem deja importatori severi. Guvernul romān ar trebui să ia exemplul autorităţilor elene, care īşi protejează populaţia faţă de lăcomia fără margini  a băncilor private, iniţiind măsuri legislative privind falimentul personal īn cazul creditelor īn derulare.

Autorităţile noastre au considerat că este mai importantă protecţia băncilor de faliment, decīt ajutorul pentru familiile supraīndatorate, fără locuri de muncă, aruncate pe mīna cămătarilor, de pe līngă bănci. „Pentru popor nu sīnt bani, dar se găsesc să ajute Ford, Renault, Nokia şi cele peste 40 de bănci din Romānia, care īn iunie au primit de la fratele Isărescu cāteva miliarde de euro. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu cānd mă gāndesc la faptul că acum suntem īn U.E., iar madam cancelar pentru banii romanilor ar fi dispusă să-l pupe pe Traian cel care a ocupat Romānia şi se poartă ca un ce zar, ce zar! Ca şi atunci cānd am salvat un imperiu aflat īn colaps cu bogăţiile noastre. Suntem o ţară ocupată, populaţia este īnfometată, i se ia accesul la educaţie şi cultură, alte popoare deţin datele despre starea poporului romān, ştiind astfel ce medicamente bune să ne dea ca să ne ajute să dispărem mai iute. Mă simt străin īn ţara cu care marinarul face ce vrea.” (Nicu Dumitrescu). Am citat din mesajul unui cititor, căruia īi comunic că de la toamnă, după parlamentare, s-ar putea să păşim īn bunăstare şi civilizaţie. Guvernul se va īngriji nu să plătim taxe ca īn Europa, ci să fim plătiţi ca īn Europa. Fiecare romān va consuma lapte şi miere din heleşteul propriu,  ba chiar, clasa politică, extaziată de propriile realizări, va deveni brusc cointeresată de nivelul de trai al cetăţenilor şi va lucra legal cu zerourile. Pīnă una-alta, ocupăm un loc de frunte la capitolul fraude cu bani europeni,  īn topul ţărilor care au deturnat cei mai mulţi bani īn 2011, īnregistrīnd 225 de anchete īn derulare.  Sigur, nu poporul a fraudat. Preamăriţii guvernanţi doar pentru acest lucru s-au făcut utili ţării. Analiştii europeni afirmă că Romānia şi Bulgaria pun la grea īncercare viitorul Europei. Probabil au vrut să spună că integrarea cu politicile fiscale draconice au trimis cele două ţări la cazne pe scripetele capitalismului barbar. Atunci cum să nu mă bucur şi eu că, „flacăra demagogică a democraţiei” a fost aruncată īntr-un canal. Pīnă vom putea vorbi despre redresare economică şi socială, hai „să trăiţi bine” cu sintagma „creştere economică”,  gogoriţă pentru neiniţiaţii uşor de păcălit cu lozinci. „Creşterea economică”, trīmbiţată de grămezile de activişti politici, este īn realitate o creştere nejustificată a consumului de bunuri din import, plătite cu bani electronici, fabricaţi din tastatură, bunuri susţinute de un sistem de subvenţii ilogice şi discreţionare, care īncurajează, să zicem, consumul de carne de porc din Coreea, nu din producţia internă.

Nu-i normal sa aibă de lucru firmele de transporturi ale acoliţilor şi să-i lase īn plata Domnului pe fermierii romāni? Ei nu-şi permit să cumpere tiruri, iar porcii romāneşti nu pot fi uşor finanţaţi de băncile occidentale. Īn plus, porcii noştri nu consumă petrol, aşa că nu pot fi forţaţi să fie dependenţi. Mai clar,  „creştere economic㔠 e ca şi cum mi-aş tăia porcul din ogradă şi l-aş vinde ca să am bani, iar după aceea aş constata că banii nu pot fi mīncaţi, şi nici nu mai sunt de ajuns să cumpăr alt porc, pentru că tocmai a crescut inflaţia. Deh!, īnvīrtelile de pe monitorul Băncii Naţionale nu mai au sustenabilitate şi stabilitate, cīnd ţin de interesele guvernatorului  şi ale clanurilor mafiote. Sau, la fel, cum aş tăia copacul din curte şi l-aş vinde toamna, iar iarna aş sta īn frig, fără să mai am de unde cumpăra, pentru că toţi vecinii şi-au vīndut copacii,  aburiţi de „creşterea economică”. Aşa că, voi vota atunci cīnd, īn loc de „creştere economic㔠se va vorbi de creşterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă, aducerea salariilor la nivel european, conservarea resurselor şi valorilor naţionale, programe de asigurare a viitorului copiilor noştri. 

Pīnă atunci, merg īn Nordul Moldovei, unde bate ora exactă a ortodoxiei şi culturii neamului romānesc, pīnă nu o vīnd ăştia de la putere cu mānăstiri cu tot. Prea haotic, prin urmare, extreme de periculos pentru umanitate, oferind fiecărui individ atīta cīt să nu moară, sistemul capitalist īmpiedicat īn propriile iţe, va dispărea īn curīnd ca o fantomă printre crucile ţintirimului. Fie-i şi lui ţărīna uşoară!

Maria Diana Popescu, Agero