EDITORIAL

FOC  CONTINUU

Maria Diana Popescu, Agero

Īncă de pe la sfīrşitul anului trecut aminteam de dispariţia capitalismului şi de profeţiile lui Marx şi iată, azi, parcă m-ar cita laureatul cu Nobel pentru economie, Nouriel Roubini, prin vocea căruia s-a făcut public planul crizei mondiale. Revoltele care au bīntuit Orientul Mijlociu şi Marea Britanie, precum şi toate urmările dramatice de după, au făcut parte din schiţele de pe planşetele secrete, respectate pīnă īn mai mici detalii. Discursul lui Roubini sugerează că va urma China, singura economie stabilă şi avansată a lumii. De fapt economistul nu profeţeşte nimic. Īncearcă să iniţieze teoretic, conform aceloraşi schiţe, explozia unor nemulţumiri populare īn China. Scopul? Manipulare, destabilizare şi distrugerea celei mai puternice pieţe. Dintotdeauna omenirea s-a īnvīrtit īn jurul banului, iar slăbiciunile financiare au dus la pierderea suveranităţii statelor. Ştiu īnsă că suveranitatea īnseamnă capacitatea puterii politice de a decide asupra ordinii interne, fără influenţe şi stăpīniri din exterior. Noi am fost īn istorie sub turci, sub ruşi, iar azi, cuţitul cu care tăiem pīinea se află īn mīna unor bancheri mondiali. Războaiele s-au modernizat, nu mai sīnt ca pe vremuri cu batalioane şi săbii. Automatismul lor a īnlăturat aproape complet şansa optimizării condiţiei umane cu natura lor şi violenţa lor. Statele sīnt obligate să ia īmprumuturi cu dobīnzi uriaşe şi dacă nu pot returna banii, jandarmul planetar preia controlul dintr-un birou asupra aerului, apei şi uscatului. Cu mai mult de 100 de ani īn urmă, analistul german Georg Simmel critica dur băncile, īn sensul c㠄erau mai mari, mai multe şi mai puternice decīt bisericile”, nemulţumirea referindu-se la faptul „că banii erau noul Dumnezeu al oamenilor”. Foarte adevărat! Numărul filialelor de bănci īl depăşeşte pe cel al bisericilor şi al şcolilor din cartierul prin care trec zilnic, fiind doar un exemplu plastic la īndemīnă. Īn Romānia numărul băncilor este mai mare decīt al īntreprinderilor productive. Cu tact şi cu multă cruzime, omul de rīnd este păcălit şi obligat să plătească din buzunar incompetenţa rasei degenerate, homo-politicus.

Oricīt de avansaţi tehnologic sīntem, banii ne domină sub toate aspectele şi de la bani au plecat toate relele lumii. Mafia, corupţia, războiul şi colonialismul sīnt invenţii ale capitalismului. S-au răspīndit din Statelor Unite ale Crizei, care fără prăzile din războaie, bījbīie după mărunţiş prin sertare sau īşi īnmulţesc virtual termenii asemenea, adică tipăresc ca la moara de grīu, hīrtii fără acoperire. De la cel de-al doilea război mondial şi pīnă azi, s-au aflat īn război continuu cu un popor sau cu altul. După īnfrīngerea japonezilor şi a nemţilor, au descoperit că războiul aduce profit bun, şi au dat startul războiului din Coreea, continuīnd cu Indochina, apoi cu unul de mare uzură, pe care l-au şi pierdut, contra Vietnamului, Laosului şi Cambogiei. Īn acelaşi timp războiul rece era la apogeu, ca de altfel şi profiturile industriei americane de armament. La terminarea războiului rece, industria de apărare s-a trezit fără obiectul muncii care īi asigurase dominaţia şi profitul o jumătate de secol, aşa că a dat startul războiului din Iugoslavia, din Somalia, după care au apărut desenele animate ale lui Colin - cele cu armele de distrugere īn masă. Răspīndirea zvonurilor false şi intimidarea făceau parte din plan, mijloacele de intervenţie militară īn alte state erau apărate pīnă īn cele mai mici detalii. Public, nu se spunea niciodată adevărul. Totul se petrecea cu lampa stinsă. Aşa au invadat Irakul, Kuveitul, Afganistanul, pīnă īn Egipt, Libia, ţările acestea trebuiau să contribuie cu cadavre la profitul industriei de armament.

La cei cīţiva ani de la declanşarea crizei, eşecul pieţei de capital şi al capitalismului, precum şi apusul unei mari puteri, sīnt evidente. Īn ceea ce ne priveşte, precum īn America aşa şi pe pămīnt! Acest capitalism degenerat a distrus economia şi a făcut ca ţara să rătăcească pe drumuri străine cu fruntea plină de cucuie. E imoral să ne cereţi să afirmăm că acum ne este mai bine īn ţară, comparativ cu perioadele istorice trecute. Feudalismul de tip corporatist importat de la haita de pe Wall Street nu are nimic īn comun cu capitalismul adevărat. Mega-criza care a pus stăpīnire pe planetă este de laborator, pusă pe lamelă la Centrul cel de toate zilele. Pe fondul datoriilor externe, generate de focul continuu al războaielor, Statele Unite ale Crizei au decis să găsească noi surse de alimentare a bugetului, evitīnd măsurile de austeritate născătoare de tulburări sociale la ele acasă. De unde puteau veni sursele ? Din buzunarul cetăţenilor altor state. Fără a le crea sentimentul că li se bagă mīna īn buzunar, au obligat statele la īmprumuturi cu dobīnzi exorbitante. O altă sursă a fost petrolul, obţinut cu preţul invaziei, cu cel al vieţii unor preşedinţi sau cu manevrele de cost ale resurselor naturale. Cu toate acestea, s-au văzut nevoiţi să pornească tiparniţa de bani. Ne vine greu să acceptăm, dar Marx a avut dreptate. Eu nu īncerc decīt să deschid uşi spre adevăr, să incit la raţiune şi să fac istoria să mărturisească.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com