Globalizarea
capitalismului
Simpozionul international - Zrenianin
Prof. Dr. Viorel Roman
consilier academic Universitatea din Bremen
Impresii si pareri personale in FORUM
-
I.
In ultimele zile ale anului 1996, Imperiul si Biserica - cele
doua coloane de rezistenta ale edificiului crestin - s-au reintilnit
la Roma. Paralel cu intrunirea personalitatiilor de virf ale UE,
NATO si OSZE, teologii din principalele biserici s-au consultat in
Vatican sub presedentia cardinalului Ratzinger cu privire la
adaptarea principiului petrin, primatului Papei dupa prabusirea
comunismului in Europa si globalizarea capitalismului. Aceasta a
doua īntrunire ecumenica este poate mai importanta pentru istorie
decit primele trei luate impreuna.
-
II.
Inca din 1994 Papa Ioan Paul II a dat de inteles in enciclica
"Ut unum sint" ca marea unitatea politico-economica si militara
euro-atlantica trebuie sa se regaseasa si in Biserica. Mai ales
conceptia traditionala privind rolul Papei - urmas al Sf. Petru - nu
mai trebuie sa fie o piedica in refacerii unitatii crestinilor.
Numai colaborarea tarilor dezvoltate cu cele subdezvoltate si
refacerea unitatii crestine poate schimba intr-adevar fata lumii, a
capitalismului in expansiune.
-
III.
Motorul civilizatiei crestine, capitaliste este dorinta de a
cunoaste, de a creea. Ea vine de la credinta, chemarea ca fiecare sa
fie "imago Die" - imaginea lui Dumnezeu, creatorul cerului si
al pamintului, celor vazute si nevazute. Crestinul si-a subordonat
natura, nu mai este orbit si dependent de superstitii si tabuuri, ci
creator si liber in intraga lume. Crestinismul incurajeaza
onestitatea, munca, harnicia, iar sensul linear, ascendent al
istoriei - vechiul sistem de referinta se baza pe un caracter ciclic
al naturii - incuba ideea de progres.
-
IV.
Avintul capitalist din sec. al XVIII-lea a generat curentul
de gindire dupa care cultul "ratiunii", al Revolutiei franceze ar fi
fundamentul progesului societatii moderne. Aceasta teza este
propagata de protestanti si mai ales de comunisto-ortodocsi pentru a
eluda contributia bisericii romano-catolice. Revolutia industriala a
inceput in vest in sec. XI-XIII. Renasterea cimenteaza apoi
structurile capitaliste. Sec. al XVIII-lea a fost numai vīrful
eisbergului. Dupa imperialism, colonialism si comunism, care-i rolul
crestinismului in globalizare, azi?
-
V.
Capitalismul este un sistem juridic care se bazeaza pe
proprietate si responsabilitate personala, contract, economie de
piata, la care adera din anii “90 si lumea ortodoxa de la Belgrad,
Bucuresti, Moscova. Caracterul religios al capitalismului nu este o
noutate. Totusi incepind cu secolul luminilor expansiunea
capitalismului a fost legata mai mult de materialism, decit de
crestinism. Max Weber si Karl Marx au oferit imperialismului si
colonialismului din sec. XIX concepte privind materialismul,
ateismul, etica protestanta. Unitatiea crestina, n-a fost vazuta
atunci ca o conditie sine qua non pentru un succes durabil. Chiar si
in zilele noastre globalizarea capitalista pleaca prea mult de la
premiza materialista si prea putin de la crestinism.
-
VI.
Capitalismul pentru Max Weber este rezultatul eticii
protestante si a birocratiei, care rezolva conflictele rational.
Astfel ca numai o expansiune a protestantismului faciliteaza
extinderea capitalismului si in alte culturi religioase. El trece cu
vederea ca premizele societatii capitaliste au fost puse de biserica
romano-catolica: o legislatie de sorginte romana; o vasta birocratie
care rezolva conflictele rational; institutii permanente care
realizeaza investitii si eforturi fizice, intelectuale coerente pe
durata a mai multe generatii etc. Existenta unui clase sociale, mai
ales de barbati celibateri, latinizati, educati, foarte mobili si
specializati, a facilitat zelul intreprinzator, dorinta de noi
cunostiinte si orizonturi.
-
VII.
Pentru depasirea rezistentelor generate de religii ("opium
pentru popor") in globalizarea relatiilor capitaliste marfa-bani,
Marx a propus defiintarea proprietatii private si realizarea pe
aceasta cale a egalitatii si unitatii tuturora, indiferent de rasa,
sex etc. Este o ironie a soartei ca marxismul a devenit o
pseudoreligie la ortodocsi, confucianisti etc., care prin "dictatura
de dezvoltare" a contribuit la depasirea inapoierii economice, dar
si la confuziile tranzitiei spre capitalism din Belgrad, Bucuresti,
Moscova etc. din zilele noastre.
-
VIII.
Existenta a doua bisericii surori, romano-catolica si
ortodoxa si a numeroase temple si case de rugaciuni ale
protestantilor face ca traditiile culturale a neamurilor sa difere
considerabil. America de Nord, antropocentrista, se deosebeste de
cea de Sud, teocentrista. In USA succesul, "action" este ratiunea de
a exista a individului, nu se accepta destinul tragic,
dificultatiile sunt pentru a fi surmontate. Pe cind la sud de
ecuator tragicul inobileaza, supranaturalul este a tot prezent, el
legitimeaza activitatea. Dintr-o perspectiva teocentrista nu-i atit
de important ce realizeaza omul, ci mai mult ce simte, chstiunea de
"a fi".
-
IX.
Clivajul dintre vestul si estul Europei, dintre Roma si "a treia
Roma", Moscova a iesit la suprafata dupa renuntarea la ateism.
Presedintii celor mai mari tari ortodoxe, Vladimir Putin - recent
botezat - ca si Ion Iliescu sunt pregatiti si conduc in spiritul
Moscovei. Ieri luptau pentru ateism si comunism, azi sunt pentru
capitalism si crestinismului. Ortodocsii au episcopi in vest fara
avizul Papei. In schimb trecerea diocezelor din Rusia de la de facto
la de jure este perceputa de patriarhul Alexei II ca o "declaratie
de lupta inpotriva ortodoxiei", care va duce la "deterioararea
drastica" a relatiilor cu Roma. O mie de ani de evolutie paralela a
creat un decalaj care se cere depasit prin dialog. Pravoslavnicii
sunt sub influenta cooperarii si coordonarii activitatiilor pe baza
materialista.
Nu sunt inca
pregatiti pentru refacerea unitatii crestine.
-
X.
Cum va arata in mileniul al treilea crestinismul si
capitalismul la neamuri si culturi atit de diferite, ca cele din
Europa, America, Africa, Asia si Australia? Lipseste in mod evident
inspiratia si contributia crestina in "noua ordine", in diviziunea
internationala a muncii. Desigur, nu se va ajunge la uniformitatea
propagata de teoria si practica globalizarii contemporane, tributara
inca materialismului "rational" iluminist si comunist din ultimele
secole. Lupta pentru drepturile inalienabile ale omului, pentru
egalitate si solidaritate, combaterea saraciei sunt valori genuine
crestine. "Civilizatia dragostei", cum s-a exprimat Papa Ioan Paul
II, este atit punctul de plecare in realizarea unitatii crestine,
cit si contraponderea absolut obligatorie globalizarii din zilele
noastre. Un capitalism cu veleitati universale fara "caritas"-ul
unitatii crestine este tot atit de perisabil ca imperialismul si
colonialism din sec.al XIX-a, sau national-socialismul care vroia
sa cucereasca lumea ca si internationalismul proletar din sec al
XX-lea. "Roma nu s-a construit intr-un an", asa ca putem fi
optimisti, refacerea unitatii crestine si globalizarea
capitalismului sunt la ordinea zilei.
Prof. Dr. Viorel Roman
consilier academic Universitatea din Bremen
|
