Ce să mai facă bietul romān? Īntre mici, pīine, sac şi suta de lei, ce să aleagă īn sezonul estival al pomenilor electorale? Şi aşa totul e la apă, īn sensul că apele se umflă şi barcagiii părăsesc barca pentru a se salva. Numai americanii fac de strajă cu mīna pe butoane la porţile democraţiei. De ce plouă de trei săptămīni īntr-una? De ce inundaţiile au distrus zeci de case şi gospodării? Păi, s-a dat comandă. Am primit īn dar tehnologie HAARP şi ne bucurăm de diversele ei aplicaţii: producerea de fenomene meteo artificiale, cum ar fi ploi, tornade, secetă, furtuni, cutremure, temperaturi extreme, atacuri psihotronice. Legumele, fructele şi grīnele noastre compromise de efectul binefăcător al „prieteniei” şi acordurilor militare, sīnt īnlocuite an de an cu importuri mutante. Nişte amărīte de diguri īn calea apelor nu s-au putut ridica. Īn schimb, au fost tăiate panglici de miliarde de euro la telegondole, săli de sport īn cătunele de bătrīni, pīrtii de schi şi proiecte fără finalitate. De la oul de sub găină la fondurile destinate prevenirii calamităţilor naturale, incompetenţii şi corupţii au produs sute de tragedii īn satele romāneşti.

Am luat plasă 22 de ani. La fel cum, recent, au luat investitorii feisbuc (sic). Uite cum mă īncearcă plīnsul pentru ei şi pentru suferinţa producătorilor de medicamente şi a farmaciilor, mai dese decīt staţiile de autobuz, adică poartă īn poartă! Gata cu dansul pe muzica lor īn piaţa romānească. Pentru că au nesocotit acest privilegiu şi au scos pe furiş profituri uriaşe, buzunarele cu sens unic ale producătorilor de medicamente vor fi supuse clauzei claw-back. După modelul companiilor de detergenţi, au invadat spaţiul public cu reclame virulente īn sprijinul consumului de medicamente, devenind o industrie grea, care vinde tuturor, inclusiv oamenilor sănătoşi.

Nu ştiu cīnd ne vom īnvăţa minte că nu toţi embrionii fertilizaţi īn capitalism şi crescuţi īn spaţiul virtual, la fel ca feţii din poveşti, sīnt uşor de īmblīnzit şi de hrănit, precum cele peste 41 de bănci de pe teritoriul ţării noastre. Unde se duc banii īmprumutaţi de ţările sărăcite de la organismele financiare mondiale? Īn buzunarele băncilor. Cum li se face rău de foame, hop, la reanimare, unde li se injectează botox achitat de clasa medie a statelor respective. Băncile Greciei au fot recapitalizate cu 18 miliarde de lei. Să nu uităm că cinci din filialele lor se află īn Romānia, hrănite din banii naţiunii. Bietele bănci!, ajutaţi-le, vă rog, să nu falimenteze! Ar fi bun un fond de solidaritate tot de la popor, ca să ajutăm bancherii. Dacă băncile dispar, cine īi mai īmprumută pe romāni cu dobīnzi de 50%, cu dobīnzi uriaşe la dobīnzi şi la comisioane cam tot atīt? Cine mai ia casa, maşina, grădina, oile, vacile şi curcile romānului? BNR botează şi cunună pe marii finanţatori ai lumii şi tot bietul romān plăteşte „funcirea”. Banii īncap tot pe mīna celor care au regizat criza, datoriile colosale fiind plătite de sclavii popoarelor. „Principiul dominoului” spune că epidemia expulzată īn lume de organismele financiare a afectat, īn mod inevitabil, toate statele. Economia americană a avut un guturai teatral, cea a lumii - o comă indusă. Īnsă, dacă va strănuta China, economia americană va face cancer pulmonar. Cam aşa stau lucrurile. Ungaria bătrīnă şi neliniştită o caută cu lumīnarea prin cenuşa poetului extremist. Găsind mai mereu pricină popoarele īnvecinate, visează să refacă Imperiul Austro-Ungar. De parcă nici n-ar simţi īn spinare prezenţa celui franco-german. Va rămīne cu buza umflată din poftele luxoase.

Garniturile trenului romānesc au fost recent schimbate, dar la clasa I circulă mulţi paraziţi fără bilet. Nu trebuie să te osteneşti să-i depistezi pe conductorii miopi, semnalizează ei singuri. Oare va mai supravieţui vreun flutur de noapte īn jurul becului de pe stīlpul central, īn urma deratizării şi dezinsecţiei organismelor care au pus stăpīnire, mai rău ca boierii, pe soarta romānilor şi pe banul public? Mă refeream la nănaşul „gripei aviare” şi la toţi profesioniştii tupeului şi jocurilor meschine. Premierul īncearcă să extragă silicoanele şi implanturile din structură, operaţiune extrem de complexă, pentru care are nevoie de nişte mīini de chirurg mai bune decīt ale celui care le-a băgat. Tare mi-e teamă că, deşi mintos, e cam mititel pentru astfel de războaie.

Maria Diana Popescu, Agero