Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

În Est, nimic nou

Lucian Hetco - Germania

Impresii si pareri personale in FORUM

Războiul rece s-a terminat, blocul din estul european şi Uniunea Sovietică s-au destrămat, Europa de Est este după mai bine de 50 de ani, din nou, liberă. Prabuşirea imperiului comunist de factură slavă a adus nou în Occident teama din anii 90, că noile economii libere din est şi ritmurile de dezvoltare neobişnuite ce se preconizau acolo, vor afecta economiile vestului prin produse ieftine, concurenţa locurilor de muncă, globalizarea mondială efectivă grăbind slăbirea vârfurilor tehnologice din vest, prin pregătirea tehnică pragmatică şi modestia salarizării răsăritenilor.

O perioadă de tranziţie între democraţia vestului, puternic dependentă de economia americană şi economia estului, dependentă în acelaşi mod de economia sovietică, a urmat anilor 90. Economiştii vestului au înţeles la timp „pericolul“ reprezentat de către forţa de muncă ieftină din răsărit şi au recomandat politicienilor occidentali programe de reducere masivă ale costurilor de productie, pentru a rămâne competitivi pe plan global, în primul rând prin reducerea nivelului de salarizare, britanicii înţelegând aceasta, spre exemplu, mai devreme decât germanii sau francezii.

Intrarea în Uniunea Europeană a multora dintre fostele state sovietice sau din fostul bloc comunist şi angrenarea succesivă în NATO a acestora, a condus în final, paralel cu condiţiille incipientei crize mondiale a petrolului (ce va deveni treptat mult mai acută), la o nouă politică economică a acestora, ce se voieşte acum independentă de livrările din fosta Uniune Sovietică (Rusia). Moldova şi Ucraina, cronic dependente de livrările ruseşti, dar încă neangrenate în Uniune, având deocamdată perspective modeste de a deveni membre, vor resimţi în a doua parte a acestui deceniu şocul puternic provocat de noile preţuri pe piaţa mondială, pe care ruşii le cer, în fapt în mod neeşalonat şi care nu vor fi plătibile decât prin creşterea datoriei externe şi a presiunii sociale.

Altfel văzut, germanii şi-au asigurat deja o conductă exclusivă de gaze naturale din Rusia, prin Marea Baltică, evitând ca aceasta să treacă prin teritoriile Bielorusiei, Ucrainei sau Poloniei, chiar în condiţiile în care producerea şi întreţinerea conductei, va costa de cinci ori mai mult decat o conductă terestra prin estul european mai sus amintit, fapt ce a produs o iritare de înţeles în est. Politicienii germani critică actualmente pe fostul cancelar german Schröder, artizanul acestei realizări de proporţii, pentru noua sa poziţie în concernul rus Gasprom, Schröder fiind membru în consiliul director al acestei importante instituţii economice ruseşti. Dar efectul economic al conductei exclusive de gaze naturale către Germania, orientată astfel şi spre occident va depăşi orice aşteptări, în cazul unui şi mai lung razboi în Irak sau a posibilei suspendări a livrărilor de tiţei sau gaze din Iran pe piaţa mondială, fapt care ar putea conduce la declanşarea rapidă a unei crize mondiale a combustibililor, cu preţuri preconizate ale tiţeiului şi gazelor de pînă de patru-cinci ori mai mari decât la momentul actual, fapt care va duce în final la o criză economică globală şi în final la tensiuni militare.

Paralel cu ascensiunea economică a Chinei în Orient, ţara care înghite mari cantităţi de tiţei şi gaze naturale pe plan global, fapt ce afectează preţul mondial prin cererea imensă ce o practică, economiile răsăritene vor mai înregistra în acest deceniu încă un uşor ritm de creştere economică, ce se va domoli treptat după anii 2010, în primul rând datorită preţului crescând al energiei şi a mai slabei infrastructuri de transport şi administraţie, dar şi datorită lipsei legislatiei aferente de protejare eficientă a capitalului străin, încrederea occidentalilor scăzând în urma fenomenului de corupţie, mai puţin cunoscut în vest.

Noua politică economică a blocului de state fondatoare din Uniune, a Germaniei în special, dar şi a Marii Britanii, Spaniei şi Frantei, va reduce pe mai departe costurile de producţie ale mărfurilor din occident, facilitând păstrarea locurilor de muncă în Europa de Vest, în detrimentul unor preconizate noi locuri de muncă în folosul economiilor est-europene. Politica economică a vestului va îngrădi treptat, sistematic dar sigur, viramentele de la bugetul Uniunii Europene către statele Europei de Răsărit, existând deja un puternic lobby în fiecare ţară occidentală „net“ plătitoare, ce va stimula şi va cere guvernelor, în mod prioritar, propria finanţare din fondurile comune ale Uniunii în detrimentul societăţilor est-europene.

Intrarea treptată în Uniunea Europeană a ultimilor răsăriteni va propaga noi norme civice şi juridice după modelul apusean de tip catolic, de factură aristotelică, unele fiind încă improprii şi altfel înţelese în est, nu numai datorită normelor comuniste bazate pe economia de subzistenţă, subterană sau prin corupţia ce încă persistă în administraţie şi unele organe ale puterii.

Paralel cu restricţiile deja impuse de către Uniune privind imigrarea forţei de muncă din est către vest, în condiţiile în care şomajul în vest va ajunge constant la 8-10 %, concurenţa economiilor occidentale în cadrul globalizării mondiale, va face ca investiţiile vestului în a doua parte a acestui deceniu în estul european să scadă şi mai mult în detrimentul celor către China, care spre mijlocul acestui secol, va ajunge prima putere economică mondială, declasând SUA, interesul european occidental fiind deja evident orientat spre China, dar mai nou şi spre India, în detrimentul economiilor din răsăritul european. Rămâne de văzut însă, în ce condiţii uriaşele investiţii occidentale vor readuce din Asia profitul sperat de concernele vest-europene, existând deja indicii că mentalitatea chineză, spre exemplu, nu va facilita garantarea profitului vestului la nivelul scontat. Aceasta ar putea fi în cele din urmă şansa economică a europenilor din est, în detrimentul economiei chineze.

Totodată, actuala prezenţă a forţei de muncă din est în vest, ce a slăbit şomajul în unele ţări răsăritene, fapt îmbucurător, nu va dura la infinit. În momentul în care vestul va îngrădi legislativ mişcarea forţei de muncă din răsărit, vor apare probleme majore în structurile est-europene legate de încadrarea bugetară a milioanele de şomeri, ce se vor reîntoarce treptat acasă, locurile de muncă şi fondurile bugetare lipsind. Vor lipsi treptat şi miliardele de euro ce se investesc actualmente, căci sumele trimise actualmente către ţara de baştină de către imigranţii forţei de muncă din est, vor scădea. Însă cei ce se vor reîntoarce acasă vor aduce şi o nouă mentalitate, ce va avea repercursiuni sociale şi economice pozitive.

Estul european se vede actualmente confruntat cu o serie de probleme, în primul rând de natură economică, cu importante şi profunde implicaţii în plan social. Ralierea la normele economice vestului şi aderarea la Uniunea Europeană, nu va fi neapărat soluţia salvatoare, deoarece procesul de integrare europeană şi interconexiunile economice se vor produce treptat, paralel cu creşterea preţurilor şi a standardelor sociale de tip occidental, greu finanţabile.

Lucian Hetco

Germania

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design: Lucian Hetco.