Recent, la Târgu-Mureș a avut loc dezbaterea cu tema ”Valențele comunicării din perspectiva promovării culturii de securitate”, ce a avut ca eveniment central lansarea revistei ”Vitralii – lumini și umbre”. Acesta s-a derulat pe parcursul a mai bine de trei ore, la Hotelul ”GRAND” din Târgu-Mureș. Dincolo de aspectele care au vizat promovarea culturii de securitate ca o necesitate stringentă în fața provocărilor la care sunt supuse statele lumii, dar și comunitățile umane, în general, a fost și o binevenită ocazie de a se spune adevăruri puțin cunoscute, dar necesare. Subiectele abordate cu ocazia lansării revistei ”Vitralii – lumini și umbre”, au fost deosebit de sensibile și incitante. De la referiri directe și explicite, și până la exprimări deosebit de plastice. Desigur, cel mai așteptat să-și prezinte punctul de vedere a fost col. (r.) Filip Teodorescu, cel care în 1989 era adjunct al șefului contraspionajului românesc. Din partea gazdelor au rostit scurte alocuțiuni, prof.univ.dr. Vasile Dobrescu, prof.dr. Liviu Boar și prof.dr. Florin Bengean. Întregul eveniment a fost organizat de Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din S.R.I. – filiala Mureș.  

O prezență care a depășit așteptările organizatorilor

Peste 200 de participanți mureșeni au onorat cu prezența lor evenimentul, acesta devenind de la un anumit moment și interactiv. La lansarea de la Târgu-Mureș, au fost prezenți colonelul S.R.I. (r.) Filip Teodorescu, fost locțiitor al șefului Direcției de contraspionaj din DSS, în anul 1989, prof.univ.dr. Cristian Troncotă, apreciat cercetător și un foarte bun cunoscător al istoriei serviciilor de informații românești și un prolific autor de carte, fost rector al Academiei Naționale de Informații, precum și prof.univ. dr. Corvin Lupu, autor al unor incitante articole și studii de securitate, precum și generalul de brigadă S.R.I. (r.) Vasile Mălureanu, fost lucrător într-o importantă structură centrală a S.R.I. și a generalului de brigadă S.R.I. (r.) Nechifor Ignat, fost șef al Secției S.R.I Sibiu. Despre importanța revistei în spațiul publicistic actual, au vorbit mureșenii: prof.univ.dr. Vasile Dobrescu, prof.dr. Liviu Boar și prof.dr. Florin Bengean. Se cuvine de asemenea menționat faptul că manifestarea de la Târgu-Mureș a fost completată de vernisajul expoziției ,,Români şi maghiari. Instantanee jurnalistice", realizată de drd. Angela Măgherușan Precup. La întreaga manifestare a fost prezent și Prefectul județului Mureș, Marius Pașcan, cel care a și inaugurat prin alocuțiunea rostită, evenimentul de la Hotelul ”GRAND”.

Ce misiune au avut cei 30.000 de ”turiști-neturiști”?

În alocuțiunea sa, prof. univ.dr. Cristian Troncotă a ținut să facă câteva considerații personale referitoare la momentul decembrie 1989. Opinia lui Troncotă nu este una singulară, ea se adaugă altor asemenea opinii care susțin că de fapt, în decembrie 1989, în România a avut loc o lovitură de stat, susținută cu ajutor străin și care s-a suprapus peste o mișcare populară cu caracter social-politic. ”S-a spus aici că în decembrie 1989 - a precizat Troncotă - a fost revoluție, s-a spus că a fost lovitură de stat...Eu aș mai adăuga ceva. A fost și invazie pentru că autoritățile statului român de atunci, este vorba despre noile autorități, cele de după căderea lui Ceaușescu, au recunoscut în sfârșit, prin glasul autorizat al primului-ministru de atunci, dl. Petre Roman, că în aprilie 1990 a fost informat de dl. general Mihai Caraman care la vremea aceea fusese proaspăt numit șef al Serviciului de Informații Externe, că în România există o problemă care se agravează și trebuie foarte rapid rezolvată pentru că altfel se vor produce nenorociri.” Troncotă a mai adăugat că ”Este vorba despre cei 30.000 de turiști – am proprietatea termenilor – deci 30.000 de turiști sovietici care rămăseseră în țară, și încă nu se retrăseseră în aprilie 1990 (care intraseră în România în decembrie 1989 – n.a.)). Dl. Petre Roman era însoțit și de dl. Sergiu Nicolaescu care l-a corectat pe primul-ministru spunându-i că din aceștia doar jumătate erau turiști (...) Abia în octombrie 1990 Gorbaciov a dat dispoziții ca acești turiști-neturiști să fie retrași din România...”

                    Prof.univ.dr. Cristian Troncotă                                                     Col (r.) Filip Teodorescu                                                              Prof.univ.dr. Corvin Lupu

Consilierii străini...de ieri sau de azi

În deschiderea alocuțiunii sale, prof.univ.dr. Corvin Lupu s-a dovedit a fi deosebit de critic față de modul cum au fost interpretate evenimentele din decembrie 1989, interpretări pe care el le-a numit ”manipulări”. Referindu-se la revista lansată, Lupu a menționat: ”Eu sunt membru în consiliul editorial al revistei doar de la al doilea număr, dar încă de la apariția primului număr, am avut dintr-o dată sentimentul că nu mai sunt singur în demersurile mele. Spun asta pentru că timp de 20 de ani am trăit cu senzația că prea puține voci spun adevărul în țara aceasta. Prea multă manipulare, prea multă politizare, o politizare direcționată în conformitate cu voința consilierilor străini...” Nuanțând problema consilierilor străini, profesorul Lupu a mai declarat: ”Și azi avem consilieri străini, doar că nu vin din aceeași zonă din care veneau cei din prin anii 50 și la care s-a referit domnul Troncotă în cuvântul său. În anul 1990, după evenimentele din decembrie 1989 uimit și șocat de manipularea absolut colosală care se practica și de denaturarea totală a evenimentelor, atât la nivel național, cât și a celor petrecute la Sibiu...”

Intenții de rapt teritorial din partea unor vecini

Totodată, în alocuțiunea sa profesorul Lupu a făcut mai multe comentarii referitoare la situația dezastruoasă în care se află România, comparativ cu alte state, dând exemplu în acest sens statul polonez. ”Polonia și-a păstrat pârghiile statului în mână, a declarat profesorul Lupu. Din această cauză, Polonia a ieșit prima din criză. Polonia a refuzat, cu toată presiunea venită și de la Bruxelles și de la Berlin și de la Washington, să-și privatizeze băncile statului. A spus NU, băncile sunt ale noastre, dv. dacă vreți bănci în Polonia, aveți dreptul să deschideți sucursale, noi vă ajutăm, vă dăm clădiri, terenuri (...) Un alt exemplu. Polonia nu și-a privatizat sectorul energetic...” Gl.bg. S.R.I. (r.) Vasile Mălureanu, cel care i-a urmat la cuvânt prof.univ. dr. Corvin Lupu, a arătat provocările cărora a trebuit să le facă față statul român în 1989 și imediat după acel moment. ”În anii 90, nu mult a lipsit ca și pe teritoriul României să existe reacții de tip kosovar, a precizat Mălureanu. La rândul lor cercurile panslaviste ruse (...) au urmărit un nou rapt teritorial prin lansarea provocării numită Moldova Mare, care viza și mai vizează încă reconstituirea Moldovei lui Ștefan cel Mare (...) Și revizioniștii ucrainieni au încercat să lanseze diversiunea Bucovina Mare, în timp ce radicalii sârbi năzuiau la refacerea Banatului istoric în afara teritoriului României...Mai fac precizarea că am reușit să dejucăm două acțiuni importante ale unor servicii de informații străine care au dus la salvarea de la a fi scoase din țară a două arhive importante...”

Cui și ce s-a promis la Budapesta, în vara anului 1989

Cel mai așteptat să ia cuvântul a fost, desigur, col (r.) Filip Teodorescu. Referitor la evenimentele din martie 1990, de la Târgu-Mureș, opiniile acestuia au fost deosebit de tranșante. ”Opinia mea, a declarat Teodorescu, este că în martie 90, a fost o continuare a diversiunii care a început chiar înainte de 1989 împotriva României, și nu numai a României, dar noi am fost ultimii și atunci toate forțele s-au concentrat pe noi. Nu s-a realizat atunci ceea ce a dorit Ungaria, țară vecină...” Un alt subiect abordat de col (r.) Filip Teodorescu, a fost cel al Conferinței de la Budapesta din vara anului 1989. ”La Conferința de la Budapesta din vara anului 1989, a declarat Filip Teodorescu, s-a discutat și s-a hotărât să se acționeze pentru desprinderea acestei părți din teritoriul României. Din nefericire pentru noi, au achiesat la această acțiune români din diaspora, chiar și Majestatea Sa Mihai I, căruia i s-a promis că dacă susține acest proiect va ajunge Regele României pe partea care mai rămâne din teritoriu...” Referitor la evenimentele din decembrie 1989, col. (r.) Teodorescu a mai precizat: ”Ceea ce s-a întâmplat atunci, nu este rodul acțiunii grupului care a preluat puterea în România, este rezultatul acțiunilor conjugate ale Marilor Puteri și ale celorlalte țări satelite, fie ale rușilor, fie ale americanilor...” În ceea ce privește unele atitudini ale autorităților române de dinainte de 1989 sau de după acel moment, col. Teodorescu a fost deosebit de plastic în exprimare. ”I-am pupat undeva pe ruși, a declarat Teodorescu, acuma-i pupăm pe americani. Eu știu, mâine, trecem poate iar și-i pupăm pe ceilalți. Să încercăm să nu mai pupăm pe nimeni. Să stăm pe picioarele noastre, cu capul sus, că nu greșim...”

Nicolae BALINT

CASETA