Recente spicuiri din rubrica

"ÎN GURA LEULUI" (36)

Incepe Campaniaaa 2009!

Corneliu LEU

Începe cu stângul. Cu cel mai stâng din stânga stângace a Preşedintelui în materie de democraţie. Mi-o confirmă şi obiectivitatea unui om care se află nu „peste ocean” ci „peste oceane”. E vorba de conaţionalul nostru George Roca ce vieţuieşte, câştigă o pâine şi continuă să facă versuri în limba română tocmai printre cangurii Australiei.

 Din patriotism dublu, aşa cum există şi dublă cetăţenie, el a constatat cu plăcere apropierea dintre cele două ţări ale sale, de vreme ce preşedintele celei Europene s-a dovedit a avea un buzunar marsupial de unde l-a scos pe premierul desemnat şi unde îl ţine la reîncărcare pe Boc pentru a reveni ca a doua soluţie.

Învăţând din democraţia ţării lui adoptive, George ştie că se poate vorbi de criză politică doar atunci când în Parlament nu se reuşeşte a se întruni o majoritate de voturi prin care să se ia o hotărâre importantă. Şi n-a putut înţelege de ce vorbim de această criză politică în România de vreme ce există o majoritate parlamentară care-l susţine pe acelaşi om să alcătuiască guvernul.

N-a înţeles nici acum că, la noi, majoritatea parlamentară e doar atunci când se află şi Preşedintele în rândurile ei. Deci, nu e majoritate dacă Preşedintele nu-l vrea pe Klaus Iohannis.

Australianul n-a înţeles şi, moralist-fabulist fiind, ne-a avertizat pe toţi cu versurile: „Klaus-trofobia / Îngroapă România!”

Să dea Dumnezeu să nu-i fie gura aurită, acolo, unde în loc de gâşte au ornitorinci. Iar ornitorincii nu trăiesc în cârduri, ca gâştele care, vorba lui Caragiale: Sunt proaste, dar le priesc găştile!

Dacă n-a înţeles explicaţia mea prin acest exemplu autohton, îi voi da prietenului meu care-i om călătorit, un exemplu din tentantele orăşele ale Statului Nevada unde, printre cazinouri găseşti din când în când şi câte o bisericuţă-tarabă, fără a aparţine vreunui cult, numită „Wedding Chapel” adică „Lăcaş de căsătorii”. Obiceiul e de pe vremea căutătorilor de aur care veneau la oraş după băutură şi fete. Şi, cum la bautură taxa în plus era inclusă, au inventat proxeneţii şi aceste capele de căsătorie ca să nu păcătuiască bietele fete regulându-se pe nemăritatelea.

Aşa că agăţai una şi, în drum spre camera de hotel, ea te trecea două minute şi pe la Wedding Chapel ca să se mărite cu tine înainte de a ţi se dărui. Asta era taxa în plus pentru folosirea ei.

Dar mai venea o taxa, a doua zi dimineaţa, când ea îţi făcea scandal ca nevastă oficială. Atunci treceai din nou pe la Capelă, dar nu mai găseai altar, ci un birou de Stare Civilă care te divorţa. Tot în două minute.

De aici vine marea tradiţie a Las Vegasului pe care Preşedintele a spus chiar ieri că vrea să o introducă şi la noi, când a strigat la majoritatea parlamentară „Să se ducă la tribunal să se înscrie” negând practica de circa 400 de ani a parlamentarismului aşa cum a apărut el în Anglia, care presupune tocmai găsirea de diverse alianţe la fiecare vot.

Dacă-l mai alege cineva pe ăsta, va fi în stare să facă un mic tribunal particular, cu taxe ca pe prostituţie, la care, fiecare parlamentar, când vrea să-şi dea votul cuiva, să se ducă să se alieze cu acela, iar apoi, ca să-şi continue nestingherit mandatul, să mai plătească o taxă ca să se dezalieze.

Tot din gândirea nestingherită de vreun filtru logic a Preşedintelui Băsescu mai cităm de ieri, de la înscrierea candidaturii, aserţiunea: Acum, a doua oară, mă înscriu conştient; prima dată (când vii să te înscrii ca posibil preşedinte) o faci inconştient”…Aşa L-am văzut la televizor spunând unei doamne care-l înscria; şi îl cităm cu aproximaţie ca atare, cu toate că părerea noastră e cam inversă. În cazul Lui, vreau să spun, cred că e mai inconştient acum decât atunci, de vreme ce afirmă că motivul pentru care candidează este că n-a făcut ce a promis.

Deci, recunoaşte singur că a promis şi n-a făcut, dar mai vrea să fie ales odată!

Sperăm să ajungă şi el la această părere inversă, cum obişnuieşte de multă vreme să o facă săptămânal sau chiar cotidian, întotdeauna venind cu o altă poziţie. Dar nu e vina Sa că e contradictoriu cu sine însuşi. El nu vrea asta. El vrea doar să fie contradictoriu spre a-i deruta pe cei din jur.

De exemplu, pe vremea când fiica Sa candida la Europene, El declara că, întotdeauna, în familie au schimburi de păreri zilnice. Acum întrebat de o eventuală căsătorie, a lăsat să se-nţeleagă că discută foarte rar în casă.

Adică, Preşedintele, discută numai deschis şi larg; în Agora. Acolo se simte în largul său când cheamă poporul la referendum ca să-şi rărească duşmanii din Parlamentul pe care a promis că-l va dizolva pe 7 decembrie. El e un om popular care are fobie de interior.

Adică, vorba prietenului meu australianul: Klaus-tro-fobia!… Cu toate că nu înţeleg ce mai caută acel „tro” acolo!

Corneliu LEU

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com