HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

                                                              EDITORIAL

 

ĪN  TOIAG

Maria Diana Popescu, Agero

 

Deşi le-am spus de-atītea ori să stea cuminţi īn bănci, să-şi ia pastilele, ca să nu viruseze naţiunea şi aşa sleită de puteri, au sărit pīrleazul din nou, spunīndu-şi īn sinea lor: un fleac, trebuie să mai inflamăm bolovanii ăştia un pic, să mărim gradaţia manipulării, aşa īncīt Romānia bugetară să īngheţe īncă doi ani. Ei se cred nemuritori şi se simt īn siguranţă sub aripa legii făcută să le apere pielea de răcoare. Gīndesc că vor rezista veşnic la temperatura nămolului din scăldătoare. Īnsă laţul se strīnge, uşor, uşor. Nu va trece mult şi īşi vor muşca singuri coada. Īi vor obliga cercurile tot mai tulburi ale bălţii īn care mişună laolaltă cu tot regnul. Guvernul n-are bani pentru sănătate, pentru pensii şi salarii, dar are pentru parcuri la sate, unde gospodarii īşi vor paşte vacile, are pentru bazine de īnot, săli de sport, stadioane de sute de milioane de euro, are pentru a īntreţine războiul americanilor din Afganistan.

 

Trăiască sălile de sport (invenţii pentru a băga bani īn buzunarele favoriţilor) din comunele unde sīnt numai bătrīni sprijiniţi īn toiag sau de stīlpul porţii īn aşteptarea umilei pensii. N-avem bani, n-avem bani, dar dăm Americii (prin cumpărarea de obligaţiuni) 8 miliarde de euro. Guvernul a luat bani de la F.M.I., adică tot de la americani, cu 3,5% dobīndă, plus comisioanele grase de administrare şi a cumpărat obligaţiuni americane cu 0,25% dobīndă. Ni se spune că ţara se īmprumută din lipsă de bani, cīnd de fapt īmprumuturile sīnt destinate stăpīnilor americani. Sistemul bancar din Romānia e integrat īn mafie, şi uite cum mi-aduc aminte de afirmaţiile lui Nouriel Roubini: „īn sistemul capitalist s-au creat bănci zombie şi guverne zombie.” Dacă s-ar interzice camăta practicată de bănci şi specula de la bursă, aproape toate problemele lumii ar dispărea. Sīnt mai multe bănci decīt fabrici, mai mulţi hoţi de stat şi şomeri decīt muncitori. Trăiască băncile străine din Romānia, cărora statul şi Asociaţia Naţională de Protecţie a Consumatorului le-a dat verde să cămătărească populaţia, fiind premiate oficial de guvernele din ţările de unde provin pentru performanţele cămătăreşti. Şocul cel mare pentru bănci va veni din 2012, īncolo, cīnd vor apărea rezultatele proceselor pe rol, avīnd ca plīngeri calculul abuziv al dobīnzilor, O.U.G. 50/2010, īntocmită īn detrimentul cetăţenilor, perceperea de comisioane jefuitoare. Īn mod normal, ministrul finanţelor de la noi ar trebui să-şi ia pălăria şi să plece. Simplu. N-a găsit posibilităţi ca acest minister vital pentru Romānia să-şi continue activitatea īn favoarea poporului.

 

„Romānia a ales de multe ori prea tīrziu şi ce nu trebuia. A ales acest model de capitalism post-comunist (unicat īn istorie), tocmai cīnd el a expirat īn multe locuri din lume. Capitalismul din Romānia e unul terfelit, modificat genetic. De fapt este un mutant care ne sperie din ce īn ce mai mult pentru că ne goleşte de sentimentele frumoase şi... ne omoară. Ne trebuie un nou model care să asigure un trai decent cīt mai multor oameni. Chiar celui cei ce nu merită, din motive ce ţin de plămădeala lui. ” (Daon Bracso). Căderea comunismului a dat impresia celor mulţi că īn capitalism vor curge liber mierea şi laptele, iar banii vor veni singuri acasă de la tipografie. Iată, curg nestingherit crizele, recesiunile, supremele īngheţări şi tăieri. Cea mai la īndemīnă măsură a guvernului a fost tăierea veniturilor, pentru care nu-i nevoie nici de minte multă, nici şcoală. Mai iese cineva īn faţă să apere poporul, devenit ciuca bătăii? Nu. Nu vă duceţi cu gīndul la liderii de sindicat. Se deplasează greu din cauza burţilor crescute īn funcţiile bine plătite. Munca lor se reduce la īncasarea cotizaţiei şi la mimarea grevelor. N-au făcut nimic pentru cei pe care īi reprezintă. Un autentic lider de sindicat ar trebui să mānīnce aceeaşi ciorbă naţională, să iasă şi să intre pe uşi şi porţi egale cu cele ale mulţimii. Adică nu din vilă, nici din bolid. Dar ce putem face cīnd politicul, socialul şi economicul sīnt dominate de cămătari, bonjurişti şi analfabeţi? Averile lor fulgerătoare confirmă explicaţia īmbogăţirii prin complicitate fructuoasă. Sa trăim bine!, īnfrăţiţi cu americanii! Dar cum să mai trăim bine, cīnd sănătatea e aruncată şi ea de la unul la altul?

 

Atilla a tulit-o după ce a dat foc, īn locul spitalelor desfiinţate n-au apărut nici cămine de bătrāni, nici alte unităţi sanitare. De ce a plecat? O fi īnţeles că-i prea fraged şi nu-i capabil să conducă un sistem cu greutate, īn care un medic s-a pregătit şase ani şi alţi īncă şase ca rezident, ca să pupe bombeul unui stăpīn afon, pentru 800 şi ceva de lei pe lună. I s-o fi făcut urīt de noua lege a sănătăţii, care prevede privatizarea tot mai multor spitale şi spargerea monopolului Casei de Asigurări de Sănătate, n-o fi īndrăznit negocierea cu producătorii de medicamente, care refuză să susţină statul din profiturile uriaşe. Sau i s-a arătat uşa pentru că din start nu era făcut să intre pe ea. Din respect pentru sine, īnainte de a diseca sănătatea poporului şi de a-i īmprăştia măruntaiele pe jos, nu prea cred c-a plecat. Atilla e liber să facă politică unde īi ţine, dar nu īn sănătate. Poate fi slugă devotată şi fără tresă de ministru.

 

Tot īn sănătate, grabă mare, nu se oferă nicio justificare, nicio alternativă, aberanta măsură anti-libertate ne va oferi īn curīnd un alt beneficiu: cardul electronic ne va introduce, independent de voinţa noastră, īntr-o uriaşă şi vulnerabilă maşinaţiune de date. Mă īntreb, īn final, cīţi dintre capitaliştii şi miliardarii de carton se vor īntoarce cu faţa la răsăritul roşu al Chinei. Cum legile fizicii īşi dovedesc eficienţa şi īn politică, nimic nu se va pierde, totul se va transforma īn funcţie de predilecţia celor şcoliţi īn arta hoţiei de lux.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

  

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com