|
Încălcări ale drepturilor minorităţilor
naţionale din Ucraina
Sinteză al unui raport al Comisiei
Europene cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Ucraina
Tudor PREDESCU
Chiar
dacă autorităţile ucrainene afirmă că există prevederi legislative
democratice şi în concordanţă cu cerintele internaţionale în domeniul
protecţiei minorităţilor naţionale, sub acest paravan, Ucraina duce, în
continuarea spiritului său slav, o politică de slavizare mascată a
minorităţilor naţionale, mai ales în domeniul culturii şi al
învăţământului.
Recensamântul din anul 2001 evidenţia faptul ca în
Ucraina trăiau 37,5 milioane de ucraineni (77,8% din totalul populaţiei)
şi 10,9 milioane de reprezentanţi ai altor naţionalităţi, 8,3 milione
dintre aceştia fiind de origine rusă. Din cele 16 grupuri etnice
reprezentative în Ucraina, 275,8 mii (0,6% din populatie) sunt
bieloruşi, 258,6 mii (0,5%) - moldoveni, 248,2 mii (0,5%) - tătari din
Crimeea, 204,6 mii (0,4%) - bulgari, 156,6 mii (0,3%) - unguri, 151 mii
(0,3%) - români, 144,1 mii (0,3%) - polonezi, 103,6 mii (0,2%) - evrei,
99,9 mii (0,2%) - armeni şi 33,3 mii (0,1%) - germani.
Orientarea Ucrainei spre integrarea europeană
înseamnă, printre alte obiective pe care declară că încearcă sa le
rezolve şi studierea standardelor europene în domeniul învăţământului şi
culturii, a politicii lingvistice, respectarea drepturilor minorităţilor
naţionale, ratificarea documentelor europene referitoare la politica
statului faţă de minorităţi, în promovarea şi cultivarea specificului
naţional al comunitătilor majoritare şi minoritare rolul cel mai
important revenind şcolii.
Aspect negative cu privire la protecţia minorităţilor
din această ţară au fost consemnate şi într-un raport al Comisiei
Europene, realizat în cursul anului 2006, acesta conţinând o serie de
observaţii cu privire la respectarea de către Ucraina a Convenţiei Cadru
pentru protecţia minorităţilor naţionale. Păstrarea şi dezvoltarea
culturii minorităţilor naţionale trebuia să fie o componentă importantă
a culturii naţionale ucrainene, aceasta având la bază următoarele
principii:
- recunoaşterea culturii ca unul din principalii
factori ai naţiunii ucrainene şi de identitate a minorităţilor nationale
conlocuitoare;
- conservarea moştenirii culturale a minorităţilor
etnice;
- garantarea activităţii creative specifice fiecărei
minorităţi şi eliminarea interferenţelor politice şi administrative în
acest proces;
- egalitatea drepturilor şi posibilităţilor de
exprimare, indiferent de apartenenţa etnică
Statul ucrainean, prin angajamentele internaţionale
asumate, ar trebui să garanteze tuturor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale autonomia culturală şi naţională, comunicarea şi
studierea în limba naţională, dezvoltarea tradiţiilor naţionale şi
culturale, optimizarea sferei informationale şi funcţionarea mass-media
în limbile minorităţilor naţionale fiind una din priorităţi în
realizarea politicii etno-naţionale a Ucrainei.
Din date oficiale, în Ucraina sunt înregistrate 204
de publicaţii aparţinând minorităţilor, dintre acestea 59 fiind de
circulatie naţională şi 145 de circulaţie regională. Din totalul celor
4348 de media tipărite în Ucraina, 2742 sunt în limba rusă, 10 în
maghiară, 2 în bulgară, 5 în polonă, 6 in română şi 3 în germană. La
momentul actual sunt editate 3520 de ziare şi reviste în limba
ucraineană, 2594 în limba rusă, 4 în bulgară, 3 în polonă, 4 în română,
1 în idiş şi 1 în limba germană.
Caracteristicile lingvistice ale minorităţilor
naţionale din Ucraina, evidenţiază procesul de slavizare a acestora,
identificat în special la etnicii de origine poloneză, doar 12,9% dintre
aceştia mai vorbind curent limba maternă, evreiască (3,1%), greacă
(6,4%) şi germană (12,2%), restul populatiei declarând că foloseşte, în
mod curent, limba rusă sau ucraineană. În Ucraina funcţionează 1345 de
şcoli cu predare în limba rusă, 8 - "moldovenească", 94 - română, 70 -
maghiară, 4 - poloneză, 14 - tătaro-crimeeană şi nici una în limba
germană, iar din cele 33 de organizaţii publice ucrainene ale
minorităţilor naţionale, finanţate de către stat, doar una singură,
"Wiedergeburt", reprezintă interesele minorităţii germane.
Abia în cursul anului 2006 a fost finalizat procesul
de înfiinţare a comisiei interguvernamentale Ucraina-Germania pentru
protecţia minorităţilor naţionale, cooperările germano-ucrainene, pe
linie partenerială, fiind îngreunate de faptul că, de fiecare dată,
cheltuielile ocazionate de astfel de activităţi sunt suportate în
exclusivitate de partea germană.
Deşi autoritătile ucrainene afirmă că nu sunt
probleme referitoare la asigurarea dreptului la liberă exprimare a
minorităţilor conationale, în realitate, numărul şcolilor cu predare în
altă limbă decât cea ucraineană sau rusă este tot mai mic, la fel ca şi
numărul publicaţiilor în limbile naţionale ale minorităţilor etnice,
autorităţile motivând acest lucru prin faptul că, deoarece foarte puţini
etnici se declară ca fiind de altă naţionalitate decât ucraineană sau
rusă, statul "nu poate aloca resurse bugetare pentru sprijinirea unor
comunităţi inexistente".
Relaţiile inter-etnice şi funcţionarea societăţii
naţional-culturale reprezintă o sferă foarte delicată, situaţia din
mass-media şi învaţământul în limbile comunităţilor etnice fiind
reflectată în atitudinea autoritătilor privind toleranţa multi-etnică,
acceptarea normelor etice generale, umanism, democraţie şi respectul
pentru limba, cultura, tradiţiile şi obiceiurile comunităţilor etnice.
Tudor Predescu
Masterand în România la
Studii Politice
|
Comentarii de la cititori |
-------------------------------------------
-- Formular: Parerea
-------------------------------------------
1. Ce doriti sa ne transmiteti?:'Comentariu'
2. Tema / articolul / autorul::'Încalcari ale drepturilor minoritatilor
nationale din Ucraina - Tudor PREDESCU'
3. Numele si prenumele Dvs.:'Aurelian'
4. Adresa Dvs. E-mail:'aurelian@aol.com'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):''
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):''
7. Textul mesajului Dvs.:'Uniunea Europeana - sesizata asupra
incalcarilor drepturilor romanilor din Ucraina
Roberta ANASTASE: Uniunea Europeana trebuie sa aiba în vedere
încalcarile drepturilor minoritatii române din Ucraina
Pozitie oficiala - 12 iulie 2007
Europarlamentarul roman Roberta ANASTASE saluta progresele Ucrainei si
buna colaborare a tarii cu Uniunea Europeana, dar atrage atentia asupra
faptului ca respectarea drepturilor omului, în particular cele ale
minoritatilor trebuie sa stea la baza eforturilor Ucrainei de a deveni o
societate multiculturala democratica, partener credibil al Uniunii
Europene.
"Pentru a nu vorbi la modul general doresc sa atrag atentia asupra
situatiilor de încalcare a drepturilor minoritatii române din Ucraina.
Dreptul la educatie în tara si în strainatate, dreptul la cultura si
religie sunt grav încalcate de catre statul ucrainiean care în acelasi
timp depune eforturi sustinute de divizare a acestei minoritatii în
minoritate româna si moldoveneasca fara nici o ratiune istorica sau
stiintifica. “ a explicat Roberta ANASTASE în plenul Parlamentului
European, în cadrul discutiei pe marginea raportului privind negocierea
unui nou acord consolidat între Comunitatea Europeana si Ucraina
"Ucraina si-a demonstrat deja capacitatea de a fi un partener credibil
si eficient prin eforturile de pregatire pentru aderarea la OMC, precum
si prin cooperarea cu UE si Moldova în cadrul Misiunii UE de asistenta
la frontiera. Noua initiativa a UE de consolidare a cooperarii regionale
la Marea Neagra va fi, în sfârsit, o noua sansa pentru toti actorii din
regiune pentru a-si uni eforturile în crearea unui spatiu de democratie,
stabilitate si prosperitate în zona Marii Negre,” a adaugat
europarlamentarul Partidului Democrat.
Roberta ANASTASE a subliniat ca “o relatie aprofundata si mutual
avantajoasa intre UE si Ucraina presupune responsabilitate crescânda si
angajament ferm din partea ambelor parti. Îmi exprim astfel speranta ca
Ucraina îsi va continua eforturile de conformare la standardele si
valorile europene pe plan atât intern, cat si international.”
Continutul complet al discursului :
"Doamnelor si Domnilor,
Relatiile dintre Uniunea Europeana si Ucraina se afla în prezent în
pragul unor decizii cruciale pentru viitorul lor. Cu aderarea României
la UE, frontiera comuna cu Ucraina s-a extins, ambele parti devenind tot
mai constiente de avantajele si oportunitatile unor relatii aprofundate
si consolidate. Îi multumesc, în acest sens, Domnului Raportor pentru
examinarea tuturor elementelor - cheie în aceasta directie.
As dori sa atrag atentia ca o relatie aprofundata si mutual avantajoasa
presupune responsabilitate crescânda si angajament ferm din partea
ambelor parti. Îmi exprim astfel speranta ca Ucraina îsi va continua
eforturile de conformare la standardele si valorile europene pe plan
atât intern, cat si international.
Pe plan intern, stabilitatea politica si consolidarea principiilor
democratice constituie o prioritate. Printre ele, respectarea
drepturilor omului si libertatilor fundamentale, mai ales a
minoritatilor si drepturilor acestora de a-si vorbi limba si a-si
promova cultura, trebuie sa stea la baza eforturilor Ucrainei de a
deveni o societate multiculturala democratica, partener credibil al
Uniunii Europene. Pentru a nu vorbi la modul general doresc sa atrag
atentia asupra încalcarii drepturilor minoritatii române din Ucraina.
Dreptul la educatie în tara si în strainatate, dreptul la cultura si
religie sunt grav încalcate de catre statul Ucrainean care în acelasi
timp depune eforturi sustinute de divizare a acestei minoritatii în
minoritate româna si moldoveneasca fara nici o ratiune istorica sau
stiintifica.
Nu mai putin importanta este actiunea Ucrainei la nivel regional si
international, în conformitate cu obligatiile asumate. Ucraina si-a
demonstrat deja capacitatea de a fi un partener credibil si eficient
prin eforturile de pregatire pentru aderarea la OMC, precum si prin
cooperarea cu UE si Moldova în cadrul Misiunii UE de asistenta la
frontiera. Noua initiativa a UE de consolidare a cooperarii regionale la
Marea Neagra va fi, în sfârsit, o noua sansa pentru toti actorii din
regiune pentru a-si uni eforturile în crearea unui spatiu de democratie,
stabilitate si prosperitate în zona Marii Negre."
-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------
1. Ce doriti sa ne transmiteti?: 'Comentariu'
2. Tema / articolul / autorul:: 'Încalcari ale drepturilor
minoritatilor nationale din Ucraina - Tudor PREDESCU'
3. Numele si prenumele Dvs.: 'Aurelian'
4. Adresa Dvs. E-mail: 'aurelian@aol.com'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix): ''
6. Numarul Dvs de telefon (mobil): ''
7. Textul mesajului Dvs.: 'Ucraina trebuie sa-i trateze pe români la
fel ca pe toti cetatenii europeni!
Europarlamentarul liberal Adina Valean a tinut sa condamne, într-un
discurs rostit astazi în sesiunea plenara a Parlamentului European de la
Strasbourg, atitudinea inacceptabila a Ucrainei fata de cetatenii români
în chestiunea vizelor
In cadrul dezbaterilor legate de acordul consolidat dintre Uniunea
Europeana si Ucraina, d-na Valean a ridicat problema tratamentului egal
al tuturor cetatenilor europeni de catre statele terte, în particular de
catre Ucraina.
Reprezentantii UE au semnat luna trecuta cu aceasta tara doua acorduri,
unul cu privire facilitarea vizelor si unul privind readmisia[1]. In
ciuda acestora, Ucraina a refuzat pâna în prezent sa extinda aplicarea
facilitatilor privind vizele pentru România si Bulgaria. Ca urmare,
cetatenii români si bulgari sunt nevoiti în continuare sa obtina vize
pentru o calatorie pe teritoriul ucrainean, desi cetatenii celorlalte
state membre nu au nevoie de aceste vize. “Aceasta situatie este total
inacceptabila!” a declarat d-na Valean. “Autoritatile ucrainene au uitat
probabil ca România si Bulgaria sunt acum membre cu drepturi depline în
UE … si ca atare cetatenii acestora trebuie sa fie tratati în mod
identic cu ceilalti europeni. Acesta este un principiu de baza pe care
Ucraina trebuie sa si-l asume cât mai rapid daca vrea sa fie considerata
un partener serios”
In calitate de raportor pentru Politica Europeana de Vecinatate, Adina
Valean a reafirmat ca Ucraina a facut multe progrese în ultimii ani
pentru a se apropia de Europa si de valorile ei fundamentale, si ca are
nevoie si pe mai departe de sprijin.
Europarlamentarul liberal a adaugat ca “în acest context, trebuie sa
încurajam reformele din aceasta tara, dar Ucraina trebuie la rândul ei
sa ne asigure ca declaratiile sunt urmate de actiuni concrete / vorbele
sunt urmate de fapte. Este în interesul Ucrainei în primul rând, pentru
a putea fi luata în serios la viitoarele negocieri cu UE.”
In consecinta, d-na Valean a cerut Consiliului sa nu ratifice aceste
acorduri înainte ca Ucraina sa renunte la obligativitatea vizelor pentru
cetatenii din România si Bulgaria. Aceasta problema va fi de asemenea
ridicata si la întrunirea de saptamâna viitoare a Comisiei pentru
Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne a Parlamentului European.
(1) Cele doua acorduri au fost semnate in 18 iunie 2007 si intra in
vigoare dupa ratificare. Acordul privind facilitarea vizelor regleaza
regimul mutual al calatoriilor cetatenilor Ucrainei si ai Statelor
Membre. Acordul privind readmisia faciliteaza expulzarea cetatenilor
statului respectiv aflati ilegal pe teritoriul altui stat.
Adina Ioana Valean, europarlamentar PNL, vicepresedinte ALDE, membru al
Comisiei pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne din
Parlamentul European
Comunicat de presa
Bruxelles, 12 iulie 2007
http://www.ludus.ro/informatii%20locale%20nou.php?id=119
|