|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
EDITORIAL
ĪNDRĂGOSTITĂ BRUSC DE AFRICA Maria Diana Popescu, Agero
Sīntem invadaţi de ţīnţari
uriaşi, care printr-o īnţepătură pun viaţa īn pericol! Ei vor
muşca nu numai seara, precum ţīnţarii clasici, ci şi la prīnz,
avertizează specialiştii. Au mai sosit medicamente noi care
trebuie testate şi vīndute urgent. Cumpăraţi cīt puteţi
antihistaminice şi antiinflamatorii! Vă rog, nu lăsaţi
companiile farmaceutice să se īnece. Destul s-au scufundat
navele portocalii īn inundaţiile din 10 iunie. Unii s-au ales cu
rīsul şi petrec, alţii, īn doliu, cu plīnsul după redutele
pierdute, īnghiţind pastila amară din sacul cu voturi. Gata cu
plīnsul, dragi tovarăşi! Veţi primi īnapoi pietrele aruncate
spre adversari. Mai că-mi dau şi mie lacrimile!
Cīt de multe au īnfăptuit pentru ţară, īncīt au fost īn stare să
rupă harta economică, s-o mototolească şi s-o bage īn propriile
buzunare. Īn concluzie, la modă fiind,
o companie farmaceutică a descoperit leacul pentru proaspăta
isterie a ţīnţarilor uriaşi, tocmai acum, cīnd Guvernul a decis
că virusul HoRoPa poate să trăiască liniştit īn afara I.C.R.
Bravul conducător va stinge prin ordonanţă lumina, va īnchide
uşa institutului pe dinafară, credulii vor cumpăra medicamentele
din reclame, cu toate că democraţia īşi va bate joc de noi īn
continuare, īnfuriind ploile, tornadele, temperaturile şi
ţīnţarii īmpotriva noastră. Aviara, porcina, mexicana, ovina,
cabalina, căpuşele, E.coli, s-au pensionat pe caz de boală,
locul īn teren fiind luat de ţīnţarul uriaş. Populaţia trebuie
testată periodic cu privire la anumite tipuri de tratamente şi
de ştiri inducătoare de panică. Odihniţi la minte, specialiştii
globalismului ne lovesc periodic cu cīte o īnţepătură la
sănătate, īncīt, īn curīnd, ne vom trezim injectaţi prin
Constituţie cu cipul buclucaş sau īmpotriva extratereştrilor. Atunci, cum să nu mă
īngrijoreze soarta guvernanţilor postdecembrişti care au riscat
enorm? Nu propriul buzunar. Visteria naţiunii. Paznici cu mīna
lungă, angajaţi ai instituţiilor financiare mondiale, oameni
de serviciu, bine remuneraţi, ei au ţinut de şase la valizele
cu bani ale acestor organisme. Hoţia şi
aroganţa au dat naştere omului capitalist de tip superior, cu
diplome simultane la Oxford, Harvard şi Şcolile din Obor. Dacă
toate statele s-ar decupla de la Banca Mondială şi de la F.M.I.,
pe planetă n-ar mai fi morţi vii, precum Grecia (leagăn al
civilizaţiei europene şi universale), astăzi, pămīnt de sclavie,
la mīna lui Lagarde, care dă cu Atena de pămīnt, pentru că nu
poate dormi de grija copiilor din Africa. La ei, spune ea, se
gīndeşte, ca un īndrăgostit, tot timpul, cum
că ar avea mai multă nevoie de ajutor decīt grecii. Mutarea era
de prevăzut. De fapt, gīndeşte neīncetat cum
să jecmănească Africa subsahariană - continent cu o creştere
demografică spectaculoasă, extrem de bogat īn resurse naturale
(gaze, aur, diamante, petrol). Nu-i aşa că ar fi drept ca şi
acele populaţii sărace să beneficieze de īmprumuturi īn
schimbul bogăţiilor subsolului? Europa trebuie să īnţeleagă,
nu prea mai are ce oferi, pentru a mai
influenţa politicile financiare ale F.M.I. sau ale Băncii
Mondiale. Primăvara arabă a fost preludiul dezastrului
african, aşa că, sub pretextul asistenţei financiar-umanitare,
se cuvine ca F.M.I să jecmănească şi Africa subsahariană.
După o lună de la instalare,
socialistul francez dă curs promisiunilor din campanie. Hollande
umblă la legile parafate de Sarkozy, face o contrareformă şi dă
anii de pensionare īnapoi la 60. Romānia rămīne o jucărie īn
mīinile organismelor financiare mondiale, U.E., acelaşi for
incapabil să apere continentul de fulgerele de la orizont, fiind
ceea ce iniţial se dorea a fi: o magazie de maşini şi unelte
pentru Washington sau un aparat de radio american, gījīind īntre
lungimile de undă Atena, Deveselu, Spania, Kogălniceanu,
Italia
, pīnă se va găsi un curajos să mute scala, să īnchidă
butonul sau să lase tunerul fără curent. Germania vrea să
demonstreze lumii că e un Atlas cu Europa īn spinare, iar
politicienii noştri, care ar trebui să pledeze īmpotriva
ilegalei taxe radio-TV, īncasată silit cu factura de energie
electrică, prin care se abuzează de milioane de contribuabili
romāni, īn condiţiile īn care birurile, băncile şi criza i-au
pus la pămīnt, ei bat apa īn piuă cu datoriile colosale ale TVR.
Criza rămīne planul deştept īmpotriva ţărilor eliberate şi
ocupate de bancheri şi corporatişti, nici
măcar īncălzire globală nu există, ci o afacere mondială,
omenirea este condusă de conjuraţii secrete care fac ce vor cu
omuleţii-jucărie, iar datoriile statelor s-au transformat
īntr-un monstru īngrăşat printr-un proces de autoīntreţinere, de
aşa greutate, īncīt nu mai poate fi controlat, ci doar
exterminat. Datoriile statelor au ajuns la 1000 de trilioane $.
Nici nu se ştie ce īnseamnă acest număr. Maria Diana Popescu, Agero
|
|
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien) |