Însemnare a călatoriei mele, Florentin Smarandache din Bălceşti

Tudor Negoescu (foto)

Impresii si pareri personale in FORUM

După ce şi-a “irosit atâţia ani” în domeniul pur teoretic al matematicii - cum mărturiseşte undeva, mai mult în glumă, bănuim -, Florentin Smarandache a devenit un autor “pragmatic”, adaptându-se “cerinţelor practice americane”. Acum, conferenţiarul universitar doctor de la Facultatea de Matematică a Universităţii “New Mexico” lucrează cu succes în aplicaţiile logicii neutrosofice şi ale teoriei Dezert-Smarandache, cunoscând deplina afirmare internaţională. De câţiva ani încoace, matematicianul din Gallup este invitat să conferenţieze la diverse universităţi din Europa, Asia, Australia sau Africa, precum şi la institutele de cercetări ale NASA şi NATO.

În vizitele sale “de lucru”, profesorul Smarandache îşi notează cu minuţie impresiile despre locurile văzute. Astfel, ultimele sale note de călătorie s-au “materializat” prin apariţia volumelor Frate cu meridianele şi paralelele (vol. 1 şi 2) şi India magică (Editura OFFSETCOLOR, Râmnicu-Vâlcea, 2005).

Ocazia de a vizita India s-a ivit în iarna anului 2004, odată cu primirea invitaţiei de a conferenţia la Universitatea Jadavapur din Calcutta.

De altfel, după propria-i mărturisire, Smarandache şi-a descoperit o reală pasiune pentru spaţiul fabulos al Indiei, o ţară paradoxală prin contrariile sale existenţiale, prin cultura sa milenară (Chemarea Indiei).

Ceea ce surprinde în aceste note de călătorie ale americanului Smarandache, originar din Bălceştii de Vâlcea, este prospeţimea “ochiului” cu care înregistrează imagini, dar şi “inocenţa” comentariilor sale despre tot felul de “probleme”: etnice, demografice, istorice, culturale, economice, politice, religioase, etice şi, nu în ultimul rând, lingvistice.

Uşor recognoscibilă, colocvialitatea limbajului devine o marcă a notelor de călătorie ale lui Florentin Smarandache. Iată primele impresii de pe aeroportul din Los Angeles, pe când aştepta îmbarcarea în avionul spre Seoul: “Câta balenă de avion! Încap în el 300 de oameni” sau “Chelnăriţele-s ca nişte păpuşele cu ochi oblici, sunt alese una şi una, parcă-s scoase din cutie”. ( jos, stânga - Florentin Smarandache, poza din tinerete).

Ajuns în Delhi, este surprins de agitaţia şi de aglomeraţia de pe străzi: “Autobuze, van-uri mici, biciclete, motociclete, ricşe, auto-ricşe claie peste grămadă că mă mir cum nu se accidentează! (…) Tarabe multe, homeless-i, cerşetori”. În bazarul Chandni Chowic găseşte o atmosferă cvasi-cunoscută, ce-i aminteşte de spaţiul nostru balcanic: “…învălmăşeală, îngusteţe, negustori. O coloratură balcanică ai crede!” Şi, ca surpriza să fie totală, mai descoperă existenţa unor WC-uri plantate în plină stradă, deschise doar pentru bărbaţi (femeile neavând acces), maimuţe şi vaci plimbându-se pe străzi, ricşe cu tracţiune umană!

Are nostalgia filmelor indiene cu Raj Kapur, văzute pe când era copil, şi fredonează fragmente din cântecele acestuia, spre amuzamentul gazdelor sale indiene, familia doctorului Ajay Kumar Sharma:”Mira juta hai japani/ Yah patlun inglishtani/ Shar pai lal topi russi/ Phir bhi hai hindustani”.

Alternând contrastul dintre prezent şi trecut, Smarandache oferă, pe lângă imagini ale unei realităţi cotidiene derizorii, superbe incursiuni în istoria milenară a Indiei, referiri la diverse concepte filosofice, la religiozitatea acestui popor, la mitologie.

Printre obiectivele turistice vizitate în Delhi se numără Templul Hanuman Mandir, Fortul Roşu, Templul Skih Guru Dwara, Muzeul de Istorie.

Conferenţiază la Universitatea Jadavpur, din Calcutta, împreună cu prietenul său Sukanto Bhattacharya şi are prilejul să viziteze capitala statului Bengal, un stat comunist, în care “oamenii se tem să vorbească împotrivă”, după constatarea călătorului nostru. Iată alte consideraţii despre aceeaşi realitate imundă: ”Comercianţi desculţi. O piaţă de legume. Mizerie mare (…) Mulţi cetăţeni umblă desculţi prin oraş”.

Şi totuşi, sentimentul magicului revine la tot pasul pentru că India este un tărâm fabulos, unde gândirea filozofică trăieşte în simbioză cu gândirea religioasă, unde sacrul convieţuieşte cu profanul, sub semnul generos al istoriei. Cuvinte de laudă are Smarandache şi pentru Muzeul de Istorie din Calcutta, Palatul Victoria, Grădina Botanică, Muzeul şi Templul Ramakrihna, celebrele temple erotice din Kajuraho, Palatul Jehangir, faimosul Templu Taj Mahal, moscheia Sikhandra. Vizitând templul Shri Shantinath, turistul-dedectiv se declară încântat de ineditul practicilor acestui cult religios: călugării umblă dezbrăcaţi complet! Este o religie pe care hâtrul Smarandache o numeşte…nudistă.

Parafrazând titlul cunoscutei lucrări a boierului-cărturar Dinicu Golescu, olteanul nostru cu vocaţie de glob trotter şi-ar fi putut intitula aventura sa literar-turistică Însemnare a călatoriei mele, Florentin Smarandache din Bălceşti, făcută în India, în perioada 19 decembrie 2004 –6 ianuarie 2005.

Tudor Negoescu

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)