Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

1 Mai la Roşiorii de Vede ...

şi pe-aici pe-colo

 

Pamflet (!?) politic. A nu se citi cu inima, ci cu raţiunea

 

Alex Orăşeanu

 

 

Am crescut cu cheia de gât

 

 ... şi am jucat fotbal pe bitumul încins din strada Izbiceanu (n.a. pe atunci zona zero prin “grangurii” care locuiau acolo), în timp ce tata lucra zi lumină la Complexul de la Papa (n.a. veterinar), iar mama după ce ieşea de la Textila (n.a. controlor CTC, după ce renunţase a mai fi profesoară de franceză la Merişani) mergea la rând să prindă doi-trei “fraţi Petreuş” (n.a. pui rahitici (taraţi), doi la pungă, cu roşii şi ceva zarzavat de ciorbă). Am trăit ca pionier şi utecist, cu acel carnet retras pentru insubordonare faţă de fii păcălicilor de partid, pregătirile şi trăirile zilei de 1 Mai.

Programele de radio, după ora nouă dimineaţa, ne reaminteau ce ne învăţa o profesoară,  acum mare dizidentă (n.a. mai ştiu un poet, membru al USR, care i-a pupat în c…. pe comunişti şi acum îi înjură): Râde iară primăvara, / Peste câmpuri, peste plai, / Veselia umple ţara, /C-a venit Întâi de Mai!

 

Glumeţii politici

 

... autohtoni, şi nu numai, luptători împotriva celor de stânga, a comuniştilor, pesediştilor  şi care or mai fi, au petrecut de 1 Mai. Hopa! Adică, ruşine vouă stângiştilor, dar cinste petrecăreţilor de dreapta. Hai că se răsuceşte Ceauşescu în mormânt când vede ce odrasle a crescut partidul, pe calea propăşirii neamului. “Băi, dacă eşti de dreapta, stai acasă, nu bei, nu mănânci, şi înjuri. Dacă esti de stânga te duci la pădure cu mici şi bere, vine Jean Dina de la “Supercom”, cu Garda de Mediu, să-ţi dea nişte saci menajeri, lăsaţi spre împrăştiere şi la poliţiştii comunitari care băteau în cuie nişte foi multiplicate dracu’ ştie pe unde, şi te distrezi. Ce, nu înţelegeţi ce treabă au rromi în această afacere? Hai că sunteţi neinstruiţi în politică”, mi-a spus Gaşpar după evenimentele gurmando-bahice din Pădurea Vedea.  Vorba aceea: Muncitorii au pornit / Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit! / Şi ei azi sărbătoresc /Unu Mai muncitoresc.

Ce mai tura-vura, suntem de stânga când fac nu ştiu ce cei de dreapta, suntem de dreapta când petrec stângiştii, şi suntem de centru când ne înjurăm reciproc. Mama ei de politică şi de şcoala pe care unii am petrecut-o în aceiaşi clasă, dar ne facem că suntem proşti când trecem unul pe lângă altul.

 

 

Nu am mai văzut

 

... atât de multă lume la pădure, de Ziua Internaţională a Muncitorilor, de pe vremea împuşcatului. Nu pentru că guvernul liberal ne-a umplut de “brânză” (n.a. cum ar zice Gaşpar), în privinţa locurilor de muncă, ci pentru că pomana electorală cu zile libere după Paşte şi ! Mai (sic! sărbătoarea stângii politice “tovarăşi liberali”, ce îi răsuceşte în mormânt pe Brătieni, despre care  poate că nu aţi citit mai nimic, mulţumindu-vă cu doar câteva fraze din “Mic tratat de deratizare politică ), suprapusă pe un sondaj dat “oportun” publicităţii că suntem printre  ultimele ţări ca număr de zile libere pentru salariaţi.

Dar, pentru că Ceauşescu ne-a crescut în spirtul muncii, şi pentru că dă bine la imagine când vin oamenii să petreacă prin oraş sau spre pădure, în zona rotondei de la Rahova,  se tasa doi metri de bitum, sub grija unui cerber cu “ciumagul” în mână (vezi foto), iar sub podul de la Vede, pe  o parte unul învârtea braţul escavatorului, iar pe cealaltă parte, câţiva îmbrăcaţi în salopete roşii îşi odihneau curul în pământul reavăn. Mai mult, unii spărgeau asfaltul în curtea fostului Peco, aşa cum am văzut şi la Peretu fermierii (sic!) având grijă de producţia de Solanum tuberosum să se astihieze de  “N , P 10% , K 30% (15% Cl+15%SO4)” amestec (naşpa!, chestii de chimie). Adică: Înfrăţiţi azi cu ţăranii, / Muncitorii-n joc şi cânt,  / Prăznui-vor în toţi anii / Libertatea pe pământ.

 

Sunt convins

 

... că nu vă mai aduceţi aminte ultima strofă. Firesc, şi cei care au plecat câteva luni în strinătate au uitat limba română. De ce râdeţi?! De uituci sau de ultima strofă? Pentru uituci le recomand un amestec de limbă, cu rondele de creier, asezonate cu lecitină şi un praf de “înjurături de mamă” în limba română. Pentru cei care au uitat ultima strofă, iar râdeţi!, următoarele date istorice:” Ziua de 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncitorilor, comemorează lupta istorică a muncitorilor din întreaga lume, şi este recunoscută în majoritatea ţărilor. Statele Unite ale Americii şi Canada sunt excepţii (n.a. glumeţii mondiali). Aceasta, în ciuda faptului că aceasta zi îşi are originea în anii 1880 în Statele Unite ale Americii, şi este legată de lupta pentru ziua de munca de 8 ore, şi de anarhiştii din Chicago (n.a. Oops!, neatârnaţii sunt la origine socialişti).

 

În 1884, Federaţia Comerţului Organizat şi a Sindicatelor din Statele Unite ale Americii şi Canada(Federation of Organized Trades and Labor Unions of the Unites States and Canada) (n.a hopa, tot ăştia, nedeclaraţii!), înfiinţată în 1881 şi care şi-a schimbat ulterior numele în Federaţia Muncii din America(American Federation of Labor), a adoptat o hotărâre prin care afirma că “8 ore va fi durata legală a zilei de muncă începând cu 1 Mai, şi sfătuim organizaţiile muncitoreşti din acest district să îşi modifice legile pentru a fi în conformitate cu această hotărâre”. Anul următor, Federaţia a repetat declaraţia spunând că ziua de lucru de 8 ore va intra în vigoare de la 1 Mai 1886. În lunile dinainte de 1 Mai 1886, mii de muncitori organizaţi şi neorganizaţi, membri ai organizaţiei Cavalerii Muncii(Knights of Labor) şi membri ai Federaţiei au fost atraşi în luptă. Chicago a fost centrul principal al agitaţiei pentru o zi mai scurtă de lucru. Anarhiştii erau în fruntea Sindicatului Central al Muncitorilor din Chicago, care era alcătuit din 22 de sindicate în 1886”.

 

Analele istorice ne mai spun că:”În timpul grevelor de la căile ferate din 1877, muncitorii fuseseră atacaţi în mod violent de poliţie şi de armata Statelor Unite (n.a. democraţia din care învaţă şi românii). Poliţia şi Garda Naţională şi-au crescut forţele şi au primit arme noi şi mai puternice finanţate de patronii locali. Clubul Comercial din Chicago a cumpărat o mitralieră de 2000 de dolari pentru Gada Naţională din Ilinois care să fie folosită împotriva muncitorilor participanţi la grevă. Totuşi, până la data de 1 Mai, mişcarea deja adusese beneficii pentru mulţi muncitori din Chicago. Dar pe data de 3 Mai, poliţia a deschis focul asupra unui grup de protestatari la compania McCormick Harvester, omorând cel puţin un om, rănind grav alţi 6 şi provocând răni uşoare altora”.

 

V-aţi speriat?! Hai că nu seamănă cu nimic de la noi. Orice asemănare cu realitatea este pur … istorică. Americanii ştiu de ce.  A, să nu uit: Mai bine reamintiţi-vă ultima strofă de la cântecul “Mai muncitoresc” (versurile: Maria Ranteş; muzica: Ciprian Porumbescu), decât să faceţi analiza zilelor libere, micilor şi berilor oferite de partide, cărora le mai trebuie douăzeci de ani să ajungă ceea ce se declară. Iar râdeţi!, dar vă ajunge râsul la salariu sau pensie. Dixit!

 

Alex Orăşeanu

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)