JALOANELE UNEI SĂNĂTĂŢI BOLNAVE

Ion Măldărescu, Agero

Grafica - Ion Măldărescu

26 martie 2010. La Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, vânzoleală mare. Se fac mici retuşuri, se mai dă puţin cu mătura, se mai aşează „ceva”... Vine domn ministru! Ministrul Sănătăţii din România. Vizita, desigur, nu este una de curtoazie, ci una de lucru, de edificare asupra situaţiei reale din „teritoriu”, cel puţin aşa rezultă din declaraţiile domniei sale: „Este al unsprezecelea judeţ în care merg şi voi continua cu celelalte...” Nu ştiu cât de „edificat” a plecat din celelalte spitale şi cât de limpede a văzut situaţia serviciilor medicale. Ministrul Cseke Attila, întâmpinat şi însoţit de managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă, doamna ec. Georgeta Sălişte a vizitat în ritm alert diverse secţii, cabinete medicale şi câteva saloane cu bolnavi. O surpriză nu tocmai plăcută i-a fost  oferită de un bolnav internat, care a îndrăznit să întrebe politicos: „Ne-aţi adus medicamente? Aţi venit să ne aduceţi medicamente?! Am plătit asigurare medicală timp de 30 de ani şi nu beneficiez de medicamente gratuite. Trebuie să scoatem bani din buzunar ca să cumpărăm tot ce avem nevoie, pentru că în spital nu se găseşte mai nimic”, a spus pacientul. Ministrul a răspuns la fel de „politicos”, păstrând „discreţie” totală, aşa cum se cuvine în incinta unui spital, continuând inspecţia. Se pare că este o stratagemă la care recurge frecvent în momente dificile, cum se va vedea ceva mai târziu. Pe holul uneia din secţiile vizitate a primit şi o „jalbă” scrisă de la o asistentă, care s-a depărtat în mare grabă, probabil de teama de a nu fi observată. A urmat o altă vizită la un spital „cu probleme”, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie din municipiul Râmnicu Vâlcea, apoi o întâlnire cu medicii convocaţi în Sala Consiliului Judeţean, asupra cărora a produs o impresie favorabilă prin „ineditul” unei astfel de situaţii. Accesul nefiind permis presei, am solicitat părerea unuia dintre medicii şefi de secţie, participant la consfătuire. „Este pentru prima oară când un ministru postdecembrist ne-a convocat şi a discutat cu noi, a ascultat, a notat şi a emis declaraţii de bună intenţie, desigur, cu rezervele de rigoare. Ce va urma şi cum se vor finaliza problemele prezentate de noi, vom vedea!”

Vizita s-a finalizat cu o conferinţă de presă la Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, precedată de o scurtă expunere de motive, o informare succintă asupra vizitei, însoţite de declaraţia potrivit căreia, intenţia actualului guvern este de a trece unităţile spitaliceşti din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a administraţiilor locale, dar şi aplicarea de noi taxe pentru serviciile medicale prestate către populaţie. Cea de-a doua temă menţionată a fost amintită asemenea trecerii trenului printr-o staţie de cale ferată. Voi insista puţin asupra ei: de la 1 iulie 2010, pacienţii spitalelor publice vor plăti fiecare serviciu medical. Cei care se vor prezenta la medic pentru tratament vor scoate de două, ba chiar de trei ori bani din buzunar: primele două, cu şi fără chitanţă, a treia fiind binecunoscuta şi obligatoria „Contribuţie pentru Asigurare de Sănătate”. Dacă Proiectul Ministerului Sănătăţii prin care se introduce co-plata - adică plata suplimentară a serviciilor medicale în schimbul unei chitanţe, va fi legiferat, românii vor plăti de la 1 iulie, pe lângă contribuţia la asigurările medicale de 5,5% din salariul brut lunar, şi consultaţiile la medicul de familie, la specialistul din ambulatoriu şi din spital. Proiectul de introducere a plăţii suplimentare a serviciilor medicale ar fi trebuit aplicat încă din toamna trecută, fiind o condiţie impusă de FMI. Bugetul de sănătate are în acest moment un deficit de şase sute de milioane de lei.  Prin introducerea sistemului menţionat, Ministerul Sănătăţii încearcă să colecteze anual şapte sute de milioane de lei, pentru a acoperi cheltuielile. Au fost publicate tarifele obligatorii în cazul apelării la la serviciile medicale:  o consultaţie la medicul de familie va costa 5 lei, iar pentru vizitele acestuia la domiciliu, în afara programului de lucru se va percepe o plată de 15 lei. Consultaţia la medicul specialist din ambulatoriu va costa 10 lei, iar una în afara programului de lucru 20 de lei.  Pentru solicitarea serviciului de ambulanţă vor fi plătiţi alţi 20 de lei. Serviciile de recuperare în ambulatoriu pentru proceduri de fizioterapie, kinetoterapie, masaj,  vor fi taxate cu 50 de lei pentru o cură, maximum 100 de lei pe an. Coplata pentru spitalizare va fi de 10 lei, iar pentru spitalizarea continuă (peste şapte zile de internare), 50 de lei. Potrivit declaraţiei ministrului, aceste prevederi au ca termen de comparaţie sistemul de sănătate din Occident.

Cum era firesc au apărut „inconvenientele”, întrebările stânjenitoare ale jurnaliştilor, unele poate nepotrivite, tendenţioase sau uşor deplasate. Domnul ministru Cseke Attila a răspuns cu răbdare, cu tact şi cu multă... abilitate. Nu voi comenta întrebările celorlalţi participanţi la conferinţa de presă, mă voi rezuma doar la cele puse de mine domnului Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii din România: domnule ministru,

- O instituţie care utilizează sumele destinate unui anumit segment de activitate în alt scop decât cel pentru care sunt repartizaţi banii se face vinovată de deturnare de fonduri. Guvernul României adună bani destinaţi sănătăţii populaţiei, îi introduce în nebuloasa care se numeşte „buget”, dar o bună parte din ei iau alte căi. Acest act nu se numeşte tot o deturnare de fonduri? Cum comentaţi?

- Este o tristă certitudine, populaţia României este „îmbătrânită” şi bolnavă. Aţi menţionat că intenţionaţi eliminarea unui număr de paturi din spitale, chipurile „excedentare”. Să cred că nu cunoaşteţi situaţiile în care bolnavii stau câte doi într-un pat de spital? Nu v-am auzit expunând şi intenţia suplimentării numărului de paturi, acolo unde se impune o astfel de măsură, sau programul Ministrului Sănătăţii circulă doar în „sens unic”?

- Cum apreciaţi lipsa de medicamente în spitalele româneşti, implicit „obligativitatea” pacienţilor de a le cumpăra cu bani proprii  de la farmacii ?

- Pe fondul penuriei de medici din sistemul românesc de sănătate,  Guvernul României nu manifestă nici o măsură pentru a stopa exodul medicilor români, tentaţi să lucreze în străinătate, unde prestaţia profesională le este respectată printr-un salariu de 3000-4000 de Euro pentru începători, ce poate ajunge şi la 15.000 de Euro pentru medicii consacraţi. Ce măsuri  intenţionaţi să aplicaţi pentru a-i motiva, de a-i cointeresa material şi profesional, astfel încât să rămână „acasă”?

- Trecerea unităţilor spitaliceşti în grija autorităţilor locale, motivaţia fiind „descentralizarea”, nu este un fel de „aruncarea pisicii” în curtea vecinului? Motivaţi că sistemul de co-plată se practică de multă vreme şi în alte ţări. Aţi dat exemplul Germaniei, unde o consultaţie în ambulatoriu este 10 euro, ziua de spitalizare, până la un nivel maxim de 28 de zile pe an, este tot 10 euro, iar o cutie de medicamente este între 5 şi 10 euro. Consideraţi că raportul salarii-pensii-cheltuieli este comparabil cu cel din România?

Erau multe de răspuns şi desigur, domnul ministru nu şi-a putut permite să irosească din preţiosul său timp. De altfel, presupun că domnul, Cseke Attila este un bun practicant al schi-ului. S-a strecurat cu atâta abilitate printre „jaloane” încât a reuşit să nu atingă niciuna. După aprecierea mea, prestaţia domnului ministru ar putea fi notată cu „9” ca politician, cu „4” ca ministru. Dincolo de „bifarea” unei acţiuni, rămâne doar „abur” de sănătate bolnavă”

Ion Măldărescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com