|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Pilde despre clasa politică românească înainte de summitul NATO 2008 de la Bucureşti
Angela FURTUNĂ Comentarii la subsidiar
În anii de după 1990, deşi am aşteptat minuni de la ei, politicienii români ne-au obişnuit cu strategia (anormală) a lipsei de strategie: nu tu strategie energetică, nu tu strategii economice, nu tu strategii de mediu, dar mai ales nici un fel de strategie în politica externă. Lipsa de strategie românească a fost dublată, în schimb, de multă isterie, aşa încât întotdeauna lipsa de idei şi de creativitate în politica externă au fost acoperite la noi de discursul populist, naţionalist de microfon (dar numai declarativ, pentru că neînsoţit de fapte pe măsură), ieftin patriotard. Căci, în fond, dacă e să alegem enunţuri majore, ţara aşteaptă fapte şi loialitate, iar nu vorbe şi discursuri de artificii. Aceste două defecte majore ale politicienilor noştri au umplut din nou România de agitaţie, imediat după declararea unilaterală a independenţei de către kosovari. Mai mult decât atât, declaraţiile de presă ale politicienilor au inflamat şi încins spiritele, dar asta nu din cauză că ne-ar paşte vreun pericol real, ci pentru că aşa îşi imaginează ei că trebuie condus discursul public într-un an electoral: cu benzină, vitriol, paie pe foc şi praf de puşcă. Acum, hai să stăm niţel liniştiţi şi să judecăm cum se cade. Din 29 martie 2004, România face parte din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (pe scurt NATO, sau OTAN la francezi), care este una militară, iară nu o şcoală de canto şi balet. De ce şi-a dorit România să adere la NATO? Pentru că, ţară mică şi slabă, s-a aflat timp de 50 de ani sub tutela partidului stat sovietic bolşevic, care a adus-o la sapă de lemn şi a decerebrat-o. Iar în ultimii ani, noul preşedinte al Federaţiei Ruse duce o politică extrem de agresivă împotriva vecinilor, inclusiv a celor din vest. Ce are Moscova şi nu are Bucureştiul? O strategie externă. Dură, demenţială. Ce au USA sau UE, fiecare în parte şi împreună, şi nu are Bucureştiul? O strategie externă. Dură, agresivă, pe măsura re-amorsării inamicilor lor tradiţionali. Ce are Bucureştiul şi nu au deloc partenerii săi? Bucureştiul are lipsă de viziune, impotenţă, inconsecvenţă, incompetenţa de a genera proiecte de politică externă pe care să le aplice cu seriozitate şi în interesul statului român. Această lipsă majoră de clarviziune şi creativitate în construirea cu tact prin politică externă a intereselor naţionale ne aduce mari prejudicii, iar ca popor numai handicapuri. Astfel, în faţa oricărui gest de afirmare a vreunei strategii a statelor cu care avem relaţii, politicienii noştri nu fac decât să devină un fel de maidanezi care latră când trece caravana sau care pleoscăie fericiţi când prind osul. Ei sunt simpli spectatori, ca la meci, şi scuipă seminţe pe gazonul unde alţii, mai curajoşi, joacă în forţă. Aşa s-a întâmplat şi cu recenta păţanie politică din Kosovo. Aici se joacă pe arma minorităţilor, care este un amorsor cu autoaprindere pe termen lung al războaielor locale. Isteria a cuprins, ulterior, România prin intermediul declaraţiilor liderilor noştri de partid şi de presă, iar acest lucru se datoreşte faptului că majoritatea dintre ei provin de fapt din şcolile de partid şi de presă ale PCR şi sunt obişnuiţi să gândească maniheist, să considere că biciul sovietic e ceva bun, în timp ce capitaliştii ăia de americani ne vor rade de pe suprafaţa pământului. Wrong number, evident, în această logică perdantă! Pe de altă parte, câtă prostie şi cât umor tragic e în faptul de a fi, în sfârşit, partener al americanilor şi occidentalilor, de dragul regăsirii bunăstării poporului tău cel ros de cancer, diabet, exil şi demenţă, dar de a cânta în strună tot ruşilor, de a le cumpăra cu umilinţă şi la preţ maximal petrolul, de a asista la politica de deznaţionalizare pe care Moscova o aplică asupra teritoriilor strămoşeşti, de a aştepta cu frică să cadă tot drobul de sare al lui Putin pe capul copiilor tăi ce putrezesc fără viitor în damful de votcă. Ceea ce s-a întâmplat zilele acestea în Kosovo face parte din masa de joc pe care americanii, ruşii şi familia UE vor muta câteva piese geostrategice în curând, la summit-ul NATO de la Bucureşti ce va avea loc la începutul lunii aprilie. Fiind nişte jucători adevăraţi, partenerii noştri de alianţă şi-au pregătit tabla, regii, reginele, nebunii, turele, caii şi, mai ales, pionii. Pentru a putea negocia, ei s-au asigurat de câteva mutări de încălzire: conform uzanţelor, americanii se joacă cu scuturile şi au aruncat şi un chibrit în Kosovo peste combustibilul vulnerabil al chestiunii minorităţilor, ruşii deja minaseră şi şantajaseră toate spaţiile europene cu bomba energetică. ...Încă din 1937, Nicolae Titulescu avertizase, în chestiunea minorităţilor, care este o armă redutabilă în războaiele regionale actuale (dar şi o armă tăcută, care operează asupra psihologiei şi a sentimentelor combatanţilor cu forţa unui cancer moral şi sufletesc): „Minorităţile reprezintă o problemă vitală pentru România, mai periculoasă chiar decât revizuirea.[…] S-ar putea spune că revizuirea este o chestiune ridicată numai în mod excepţional, în timp ce minorităţile reprezintă o chestiune de fiecare zi.[...] Revizionismul uneşte naţiunea română într-un front comun împotriva inamicului; chestiunea minorităţilor poate dezintegra naţiunea română, deoarece forurile internaţionale sunt chemate să alcătuiască legea minorităţilor şi astfel legea minorităţilor poate precumpăni asupra legii majorităţilor.[...]Chestiunea minorităţilor poate, de asemenea, dezintegra naţiunea română, pentru că toate minorităţile, cu numai câteva excepţii, acţionează sub îndrumarea statelor de care sunt unite prin legături rasiale.” Aşadar, după sceneta „Foc de paie în Kosovo”, nu de sentimente antiamericane şi antieuropene e nevoie în România, ci dimpotrivă, de susţinerea partenerilor noştri NATO ale căror ambasade sunt luate cu asalt. Însă clasa noastră politică emite mesaje aberante, de simpatie cu inamicii alianţei militare din care facem parte. De bucurie pentru aşa o gafă mioritică, însuşi Putin a felicitat România, fapt ieşit din comun dacă ne gândim că România este totuşi ţara care la ora actuală plăteşte colosului rus cel mai mare preţ la gaz pentru a încălzi oasele bătrâne ale unui popor ajuns la sapă de lemn, România este ţara invadată numai de mărfuri asiatice ieftine, România este ţara ce se învecinează în zonă cu o lume ce revine la evul mediu prin decizia de a coboarî din nou vălul islamic peste chipul femeilor la universitate. Conchizând, aşadar, într-o mai bună lectură a istoriei prezentului, clasa politică românească şi mass-media trebuie să se pregătească pentru un summit NATO first class, să extragă maximum de profit pentru ţară şi pentru apărarea ei din evenimentul ce va ridica importanţa României la cote maxime. Măcar în al disprezecelea ceas, clasa politică românească ar trebui să ofere reparaţii pentru bâjbâielile lamentabile cu care ne-a făcut de râs pe plan internaţional în zilele scandalului Kosovo. Nimeni în fond nu ameninţă mai mult România decât sentimentul tragic al izolării şi al autocondamnării ei la un destin de mediocritate de către o clasă politică perdantă. Învăţaţi să jucaţi la câştig pentru România, nu numai pentru sine, domnilor politicieni!
21 februarie 2008
Angela FurtunăScriitoare, publicistă Membră a Uniunii Scriitorilor din România http://laurencejth.over-blog.net/
------------------------------------------- -- Formular: Părerea -------------------------------------------
1. Ce doriti sa ne transmiteti?: Opinie 2. Tema / articolul / autorul::Despre Kosovo - articolul doamnei A. FURTUNA 3. Numele si prenumele Dvs.: CONSTANTINESCU ADRIAN 4. Adresa Dvs. E-mail: const46@yahoo.de 5. Numarul Dvs. de telefon (fix): 6. Numarul Dvs de telefon (mobil): 7. Textul mesajului Dvs.: Stimata doamna Furtuna,
Profesional articolul dvs este perfect. Deh, se vede stofa de scriitor, publicist! Felul insa cum abordati unele teme fierbinti nu-mi mai place. Doamna Furtuna, va scriu si dvs. cum i-am scris si domnului Vartic (cititi va rog comentariul meu la articolul din "Editorial" numit "Jalea lui de Kosovo", ca sa se inteleaga bine treaba: In cazul recunoasterii independentei Kosovo este vorba de incalcarea insasi a principiilor sacre care au stat si inca mai stau (nu se stie pana cand), la baza creerii noii ordini mondiale prin infiintarea ONU in august (sau cam asa ceva) 1945.
Repet inca o data: Atata timp cat exista cu referire la subiectul Kosovo o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU (forul cel mai cel mai de sus care dirijeaza mersul omenirii) din 1999 (rezolutia 1244) care zice clar ca Kosovo este o provincie din cadrul Serbiei cu un statut special (autonomie sub strictul control al ONU si NATO) si asa va ramane pana la o alta rezolutie, cum puteti argumenta dvs. si altii ca aliatii NATO in frunte cu iubitorul de pace George Dabeliu Bush, au facut o treaba buna recunoscand independenta autoproclamata?
Pai ce facem doamna Furtuna? Ne intoarcem pe vremea lui Hitler si Mussolini si Stalin in Europa si a lui Hirohito in Asia? Care au facut ce au vrut! Hitler a vrut Anschlussul cu Austria si l-a obtinut. Hai, mai treaca mearga, caci in fond austriecii tot germanici sunt. A vrut mai apoi sa-i elibereze pe germanii sudeți din ghearele (?!) Cehoslovaciei care chipurile nu-i recunostea ca minoritate. Si i-a eliberat ocupând un sfert din Cehoslovacia. Dupa circa 5 luni a ocupat intreaga Cehie declarând Slovacia stat independent si suveran. Si Europa, mapamondul se uitau si radeau. Apoi, o data cu izbucnirea razboiului s-a terminat si cu ultima bruma de credibilitate a democratiei si asigurarii pacii Europei si lumii. Italienii au ocupat Etiopia, Libia, Albania, parte din Jugoslavia. Grecia (in Grecia li s-a infundat). Germanii au ocupat aproape toata Europa dind pe mana rusilor provincii intregi din Finlanda, Polonia, Romania (Bucovina de Nord si Basarabia), Tarile Baltice. Apoi au inceput razboiul si cu rusii unde li s-a infundat. Japonezii au ocupat fara sa zica nimeni nici "pâs" Coreea, Manciuria (provincie din nordul Chinei), apoi intreaga China si dupa inceperea razboiului intreaga Asie de Sud- Est. Ceea ce-i mai dureros in zilele noastre este ca exact Statele Unite care au adus pacea in 1945 atat in Europa cat si in Asia, care au eliberat Europa de nazism si comunism, tocmai ele sunt cele care strica noua ordine mondiala si europeana instaurata dupa 1945. Bazandu-se pe uriasa lor forta economica dar mai ale militara dicteaza omenirii ce-i de facut. Sovieticilor, rusilor li se pot multe imputa insa in cazul Kosovo au dreptate. Pai daca Bush (si catelusii sai din UE) incep sa faca precum Hitler si Stalin, peste vointa popoarelor atunci unde vom ajunge?
Iar conducerii Romaniei ce-i imputati? Ca a respectat o rezolutie a ONU si nu a vrut sa recunoasca declaratia unilaterala de independenta? Repet inca o data: BRAVO CONDUCERII ROMANIEI! BRAVO CA SI-A MENTINUT VERTICALITATEA! Stimata doamna Furtuna: va recomand ca inainte de a scrie un articol care sa inglobeze politica, istorie, geostrategie, etc. consultati documentele. Caci acum, in era Internetului poti afla orice.
A.Constantinescu R F Germania
PS: Toata lumea asteapta sa se duca Bush jr. de la Casa Alba. Sa se duca si sa nu se mai intoarca. Sa vina cine-o veni, fie Lady Clinton, fie afro-americanul Obama, fie cine-o fi dar sa se termine o data cu Bush.
-------------------------------------------
2. Tema / articolul /
autorul:: Raspuns dlui. Constantinescu/ Romania si Kosovo/ Angela
Furtuna
Ne vom mai putea intretine pe
aceste teme, desigur, va stau la dispozitie cu noi analize si opinii.
Cu stima,
------------------------------------------- Alexandru Demeter
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|