EDITORIAL

LA  RECYCLE  BIN!

Maria Diana Popescu, Agero

Pe timpul verii, oraşele noastre arată ca iarmaroacele lui Creangă. Ţiganii vīnzători de pepeni construiesc căpiţe īn cartiere, urlă manelele din maşinile lor mai scumpe decīt recolta pe cīteva veri, tulburīnd liniştea nopţii. Primindu-şi porţia de harbuz şi de zămoz, poliţia comunitară nu vede, nu aude nimic. Aurul se scumpeşte din nou, petrolul se ieftineşte, speculatorii şi profitorii nu iau niciodată vacanţă. Franţa se curăţă pe veşminte de ţiganii noştri, iar U. E. doreşte să fim amprentaţi, trataţi precum infractorii. Anul 2011 ne pregăteşte buletinul biometric, amprentele personale vor fi inserate īntr-un cip aferent noului act. Īmi īnchipui ce capete luminate trudesc la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dacă atīt de repede au căzut de acord să supună cetăţeanul altor experimente nedorite. Īmi imaginez ce fierbere e īn cazanul secret al instituţiei. Peste tot auzim numai de U. E. şi de F. M. I., că fac şi desfac cu evlavie şi că li se face milă şi ne mai dau cu īmprumut dacă sīntem obedienţi. Dragi romāni, Europei şi F.M.I-ului nu le pasă deloc că romānul a fost trimis īnapoi la sapă de lemn. Nimănui nu-i pasă de noi, ci de resursele naturale şi de banii din vistieria ţării. Cu cīt o ţară e mai săracă, cu atīt e mai supusă.

Viaţa merge mai departe de-a valma şi la aproape şapte ani de la invadare şi īnlăturarea lui Saddam Hussein, ultimul batalion de luptă american s-a retras din Irak; romānii vor fi īn mod obligatoriu din 2011 purtători de cip īn buletin; autorităţile mexicane, mai grozave decīt ale noastre, vor folosi scanarea de retină pentru monitorizarea permanentă a cetăţenilor. Un oraş din Mexic va fi dotat cu dispozitive ce scanează retina, performanţa mergīnd pīnă la 50 de persoane pe minut. Englezii sīnt īngroziţi de o specie de şobolani uriaşi, care le-au invadat casele, unii ajungīnd pīnă la 76 de centimetri lungime, scrie The Sun. Nici măcar firmele de deratizare nu-i pot distruge, probabil au gene puternice, modelate īn laborator. Un cotidian īn limba maghiară din Bihor informează că ministrul sănătăţii noastre e īn pom cu medicina, fiind absolvent de drept, aşa cum pe vremea convenţiei democrate ministrul agriculturii era medic ginecolog, iar agricultura a pierdut, īncă de pe atunci, sarcinile prioritare şi fondurile externe necesare măcar inseminării artificiale. Nu contează pregătirea, ciolan să fie de ros, tinerelul a mizat mai īntīi pe interne, n-a ieşit la cărţi şi s-a īnvoit cu sănătatea, aşa că, tras de sfori de doisprezece consilieri, ruşinea i-a dispărut complet, joacă precum i se cīntă, īnţelept să fii că ţi se face greaţă, ca de gipurile cu geamurile lăsate din care behăie maneliştii. La ce te poţi aştepta de la parveniţi? Cīte nelegiuiri au făcut şi fac, nerozii tot nerozi rămīn, adică mănīncă oaia cu clopot cu tot. Delete! La recycle bin cu ei, la corbeille cu lumea mizeră şi īntunecată!

De fapt, īntr-o ţară īn care moartea vine tot mai des pe trecerile de pietoni, şcolile se dărīmă, politicul este infiltrat pīnă la ultima zală menită să protejeze mafioţii, īntr-o ţară unde guvernanţii huzuresc, medicii emigrează, spitalele iau foc, bolile fac ravagii, industria a fost deşurubată şi furată piesă cu piesă, trenurile ard pe linie cu conductor cu tot, elicopterele se prăbuşesc, directorii de bănci īşi īnsuşesc banii deponenţilor, vapoarele se fură ca īn codru, oamenii mor de foame īn urma impozitării tuturor veniturilor, preoţii nu mai fac faţă īnmormīntărilor, guvernaţii fură; īntr-o asemenea ţară guvernul trebuie trimis la muncă patriotică. Cītă ostentaţie şi cītă lipsă de bun simţ īn rīndul clasei de la putere! Mirosul containerelor de gunoi īn amiezile fierbinţi e la fel de sufocant precum minciunile politicienilor aruncate poporului cu zīmbetul pe buze, iar starea Romāniei se cronicizează. Lideri ai cartelelor sindicale s-au dat şi ei de partea unor mafioţi de la guvernare, adică īi convoacă pe naivi la două-trei greve fără finalitate: strigă lozinci īn versuri, joacă piese de teatru, cīntă, mănīncă un mic, beau o halbă şi gata greva; dacă era vorba de greci, le puneau pielea īn băţ. Greviştii noştri fac prezenţa īn stradă, trec la periatul şefului şi... trai neneacă, nu mai sīnt trecuţi pe lista restructurării. E ţara noastră şi noi toţi am contribuit la starea prezentului. Am votat ani la rīnd aceiaşi mafioţi din politică şi din sindicate.

Cītă opulenţă la vīrf! Şefi ai Ministerului Educaţiei, īn frunte cu ministrul, se relaxează gratuit la cluburi selecte de sport şi spa, profită de tratamente de lux pe abonamente care ar fi costat 2000 de euro. Romānia are cele mai mari rezerve de aur din centrul şi estul Europei, conform datelor F. M. I. şi World Gold Council, īn valoare de 3,7 miliarde de dolari, dar sănătatea, īnvăţămīntul şi romānul mediu agonizează īn sărăcie. Īn plus, statul īl obligă la un alt experiment, deşi ar trebui să i se respecte dreptul de a alege īntre cele două cărţi de identitate. Motivaţia autorităţilor ar fi că tehnicile de falsificare au avansat, īnregistrīndu-se tot mai multe cazuri de buletine false. Eludarea dreptului la viaţă privată, īncălcarea prevederilor Constituţiei, prin punerea īn circulaţie a cărţilor de identitate cu cip, vor costa statul romān 32 de milioane de euro. Romānii au motive să se īndoiască, cipul nefiind chiar atīt de sigur, existīnd posibilitatea spargerii codurilor. Şi aşa tot mai multe instituţii au acces la datele noastre personale. Īntr-o perioadă de criză, priorităţile statului ar trebui să fie redresarea economică şi cea a nivelului de trai, investiţia cu pricina īnsemnīnd costuri uriaşe. M. A. I. are intenţia să facă rost de bani tot de la populaţie, implementarea noului tip de buletin le va aduce sume fabuloase, cu atīt mai mult cu cīt se vehiculează ideea că şi minorii īntre şase şi paisprezece ani să aibă alternativa unui paşaport. Adică şi minorii cu capacitate restrīnsă de exerciţiu se vor legitima cu o alternativă electronică? Păi şi īn speţă se īncalcă drepturile copilului, „domnii” mei.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com