EDITORIAL

LANŢUL TROFIC AL DESTABILIZĂRII

Maria Diana Popescu, Agero

Cele de mai jos creionează, īn mică parte, contextul de īnscăunare sau reīnscăunare a noului şef de stat, căruia nu-i va fi suficient numai un program de măsuri pe hīrtie, ci minte din belşug, să priceapă că marile aşteptări ale poporului nu mai pot fi īnşelate la nesfīrşit. Mandatul său trebuie să concentreze capete luminate, capabile să se dedice interesului electoratului, nu pe aceiaşi măscărici arondaţi la putere, buni la pus gītul poporului īn juguri străine şi grele.

Avem nevoie de o minimă seriozitate politică; după cum ştim, exaltarea spiritelor politicianiste īn perioada preelectorală a dus la celebra ruptură şi cădere de guvern, la crearea altor alianţe de interese, la jocuri de putere, care au zguduit din temelii harta politicii interne. Candidaţii pregătiţi de război cu alte lozinci şi pancarte şi-au adjudecat teritoriile cu priză la electorat, īnsă măsurile propuse de aceştia se dovedesc din start a fi lovite de nulitate. Sondajele informează eronat, saltă pe unul, doboară pe altul, depinde cărui candidat slujesc, panourile electorale sīnt păzite ziua şi noaptea de trupe de jandarmi, nu cumva trecătorii să le pună perucă şi mustăţi candidaţilor sau să le scrijelească ochii din dragoste. Dacă economia ţării ar fi fost tot aşa de bine păzită, cu certitudine nu ne-am fi aflat pe marginea acestui hău şi cu mīnă īntinsă la organisme financiare gonflabile. Contextul politic al ultimilor ani a devenit o pistă de decolare şi de aterizare a trupelor financiare de comando pe teritoriul stors de vlagă al economiei romāneşti, care geme sub povara unui deficit enorm, presiunea crizei făcīndu-le acceptate şi mai uşor cu tot cu pretenţiile dăunătoare pentru poporul nostru. Grija pe care trebuie să o aibă īn vedere electoratul ar fi să nu se īncreadă īn mesajele optimiste aruncate īn eter de către candidaţi, acestea sīnt noţiuni de teorie politică, ce nu-şi mai pot găsi aplicabilitatea īn contextul istoric actual, oricīt de promiţătoare par auzului. Viaţa reală a romānului tot prin şomaj, prin sărăcie şi īn cele din urmă, prin stomac va trece. Electoratul va fi folosit şi de această dată pentru a vota lipsa lor de scrupule, nimeni nu se gīndeşte la bunăstarea oamenilor. Jos, la coarnele plugului sau sus, la biserică, romānul īnvăţat cu munca, īnvăţat cu nevoia şi-a văzut mereu de treabă. „Dacă munca ar fi fost bună, ar fi fost luată de boieri”, spune un proverb popular.

Ce se va īntīmpla īn viitorul apropiat dedesubtul liniei trase? Populaţia se arată tot mai dezinteresată, mai scīrbită de lupta pentru putere, pentru că nici nu īncape vorba despre lupta pentru intrarea īn normalitatea atīt de necesară, dacă luăm īn calcul dezastrul economic şi social, destabilizarea īn care a fost adusă economia de către mereu aceiaşi guvernanţi, schimbaţi doar la pempărşi şi rotiţi de la un mandat la altul. Indiferent de programele propuse de candidaţi, probabil niciunul nu va conţine implantul necesar schimbării īn bine, iar nota de plată uriaşă a campaniei electorale tot din buzunarul cetăţenilor va fi achitată. Romānul s-a obişnuit ca īnainte şi după votul pentru preşedinţie să asiste independent de voinţa lui la tot felul de spectacole penibile, cīnd īn fapt criza abia după alegeri va īncepe să ţipe pe piaţa economică şi financiară romānească. Romānia nu va fi prea curīnd un stat puternic economic, pentru că nu este lăsată să funcţioneze ca un stat de drept. Nu trebuie să ai statut de analist ca să pricepi lanţul trofic al destabilizării interne, acesta fiind un adevăr incomod pentru administraţia actuală, care a preferat colacul de salvare al F. M. I., acest poliţai internaţional generator de creditori, necesari pentru a-şi justifica existenţa ca instituţie. Diletantismul, orgoliile, strategiile şi interesele personale ale echipei guvernamentale au adus economia şi societatea īn mare impas, iar schimbarea radicală de care toată lumea are nevoie are puţine şanse să se ivească din lupta pentru putere, din īngustimea de vederi şi de experienţă, din lipsa bunelor intenţii. Pe fondul crizei financiare au fost impuse măsuri ineficiente de intervenţie guvernamentală īn piaţă socială, adică s-a umblat tot timpul la taxele şi la impozitele populaţiei, nu la prosperitatea aparatului de stat, ca şi cum populaţia ar fi conspirat īmpotriva integrităţii morale a clasei politice favorizate. Cetăţeanul nu īşi poate permite să solicite dreptul la acelaşi sprijin cu marile societăţi comerciale şi cu IMM-urile care beneficiază de ştergerea unor datorii. El este mituit cu pachete cu făină şi cu ulei care să atenueze versiunile locale ale scumpirii serviciilor din teritoriu, fără nicio justificare. Cīt va mai fi populaţia dispusă să tolereze? Electoratul cere noului preşedinte normalitatea pe care acesta nu va fi capabil s-o ofere.

Toate guvernările de pīnă acum au practicat, după cum s-a văzut, un lung şir de ordonanţe, de legi şi decizii oneroase, toţi reformatorii de pīnă acum au reuşit numai să bulverseze societatea. Blocajele decizionale orgolioase au aruncat īn aer mediul social şi pe cel economic. La toate acestea să adăugăm scandalurile de corupţie, dar şi generalizarea la vīrf a acestui fenomen. Īn statele europene lipsite de experienţă, capitalismul a dat naştere unor sisteme economice falite din start, necontrolabile şi foarte uşor de manipulat de legislaţia din afară. Pīnă şi cei mai īnrăiţi analişti politici şi financiari vorbesc despre pericolele şi pagubele colaterale pe care criza mondială le are pentru astfel de state, printre care şi ţara noastră, pentru că dispariţia a ceea ce a mai rămas din placa turnantă a unei economii de stat va duce īntotdeauna la pierderea altor de mii de locuri de muncă şi implicit la falimentul social, care reprezintă, desigur, o oportunitate pentru puterile pieţelor financiare din afara graniţelor. Oricare ar fi culoarea noului preşedinte, contextul īn care ne aflăm ca stat nu permite relansarea īntr-o variantă īmbunătăţită a economiei romāneşti. Realitatea internă şi cea a aparatului de guvernămīnt sīnt deplorabile, opţiunile de muncă şi de existenţă sīnt destul de limitate pentru cetăţeni. Problema majoră o constituie comportamentul agresiv al opulentei clase politice, care a prins coajă şi īnvīrte legislaţia pe degete. Romānia a fost şi este condusă de grupuri de interese, ele deţin aproape īn totalitate controlul economic şi administrativ, ele au obligat ţara să se supună reglementărilor costisitoare şi păguboase impuse de N. A. T. O. şi U. E.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com