|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL LEGAŢI ŞI ARHIVAŢI
Maria Diana Popescu
Cutremur, tsunami, criză nucleară, 205 militari şi doi ofiţeri romāni ai forţelor navale trimişi īn zona de conflict cu fregata second-hand şi 4,5 milioane de euro daţi pe apa războiului străin intereselor noastre diplomatice, trase īn ţeapă. Noi nu vom primi contracte de reconstrucţie īn aria distrusă de bombardamente, īntrucīt intervenţia noastră n-a fost autorizată. De unde fonduri pentru războiul de cotropire declanşat de pofta pentru resursele naturale? Din ultima bancă a poziţiei NATO, Romānia iese la tablă nepregătită, ca să poată justifica achiziţia cu cīntec a fregatei. Fiecare guvernant cu bişniţa lui. Restul?, cu adevărat resturi pentru naţiune. Nimeni nu-ţi mai dă restul, adică acel clişeu decent de existenţă. Guvernul acesta obsedat, care face istorie īn mod uşuratic şi imprudent cu haosul de la borna prezentului - numit īn sensul devalorizator, activism deconstructiv, trebuie premiat cu premiul cel mare. Dacă protestele mulţimii īl lasă rece, poate un premiu īl va interesa, ştiindu-l cu mīna īntinsă la imagine şi la luat. Lumea s-a saturat de discursuri, de statutul de cobai şi de viaţa umilitoare. Precaritatea figurilor publice poate fi īncadrată īn modelul piromanului prins īn flagrant de uzurpare. Discursurile lor nu mai au deloc priză. Irită şi atrag după sine fisurarea masei de adepţi, pentru că indică lipsa de competenţă - exact primul punct prevăzut īn fişa postului. Īncerc de fiecare dată să-mi asum o gīndire critică, tipul acela de gīndire care īţi dă puterea de a repune pe tapet absolut orice problemă, cīnd onestitatea ca principiu īmi dictează să merg mai departe. Vizibil īn pierdere de īncredere, politicienii aceştia corupţi, prăfuiţi şi cu gulerele moralei roase, nu mai au ce stoarce de la romāni, chiar dacă i-ar alungi, dacă i-ar turti şi i-ar lăţi cu măsurile de gelatinizare emanate. Răsucindu-i de două decenii īn gol, ne-au luat tot şi ne-au lăsat să cadem īn insecuritate şi sărăcie. Nicio schimbare pe faţa nivelului de trai, doar pseudo-diagnostice economice şi sociale, şi pseudo-reţete. Nu-i urăsc, ar presupune o mare investiţie emoţională.
Unii trebuie casaţi, alţii ambalaţi şi duşi la fiare vechi, cei mai mulţi legaţi fedeleş şi arhivaţi după gratii. Varza ideologică din care ne servesc dimineaţa, la prīnz şi seara, trauma sărăciei prin care trece naţiunea, au creat un fenomen īngrijorător: explozia migraţiei. Cīţi romāni mai sīnt īn ţară? Īntre 17 şi 18 milioane? Restul, sătui de resturi şi firimituri, au luat drumul ţărilor calde. Capetele luminate au părăsit şi ele orbita incontrolabilă a intra-socialului. Alvin Töffler, īn Şocul viitorului, compară tehnologia unui stat cu un super motor, iar ştiinţa cu un combustibil necesar funcţionării lui, punīnd problema statelor īn care există penurie de specialişti capabili să efectueze cercetări, să aplice rezultatele cercetării, să decodifice tehnologia statelor concurente. Iată la ce este bun exodul creierelor din Romānia. Fără a evalua consecinţele, ţara noastră este recunoscută ca furnizoare istorică de capete luminate: medici, biologi, fizicieni, chimişti, geologi, matematicieni, informaticieni, economişti, psihologi şi alte ramuri economice, toţi importanţi progresului economic al statelor gazdă. Migraţia, scăpată de sub control cu binecuvīntarea preşedinţiei, a căpătat proporţii, exodul creierelor romāneşti generīnd pierderea resurselor vitale progresului naţiunii, fără compensaţie pentru Romānia. Capitatul intelectual romānesc, al cărui nivel superior nu poate fi pus la īndoială, se scurge īn alte state, beneficiare īn detrimentul ţării noastre. Progresul unei naţiuni este condiţionat īn mare de curentul de idei progresiste, de invenţiile şi descoperirile necesare evoluţiei. Deţinerea acestor capacităţi de către statele concurente conferă numeroase avantaje progresului, prin ele asigurīndu-se superioritatea īn domeniile de vīrf. Victime ale migraţiei sīnt intelectuali şi din alte ţări europene cu democraţie şubredă, unde nivelul de trai a atins cote scăzute şi unde absorbţia pe piaţa internă a forţei de muncă este īngrădită de sistemul politic defectuos. Condiţiile atractive de salarizare şi cele sociale oferite de ţările interesate, la care se adăugă nevoia traiului decent şi a carierei solide, au generat exportul masiv de intelectuali tineri. Multe state ale lumii nu mai dispun liber de propria soartă, procesul migraţiei fiind dovada grăitoare a sclaviei lor. Fenomenul, īnscris īn rīndul viciilor capitalismului, nu se limitează la cei care posedă pregătire superioară. Īn realitate, antrenează un număr uriaş de lucrători la nivel mediu, muncitori calificaţi, alte categorii de specialişti prost plătiţi īn ţară, īncīt mă īntreb cīt din vehiculata cifră a populaţiei Romāniei este propagandă şi cīt realitate? Toate guvernele postdecembriste se fac vinovate de adīncirea situaţiei de criză şi de incapacitatea de a oferi romānului un trai decent īntre graniţe.
Scoaterea unui număr īnsemnat, de ordinul sutelor de mii, din ecuaţia activă a forţei de muncă prin bombardarea coloşilor industriali, a produs dezastrul intra-economic, deşi politicienii īncearcă să acrediteze ideea că fenomenul nu este nou şi că ar face parte din cadrul migraţiei istorice mondiale. Migraţia oamenilor de ştiinţă datează din cele mai vechi timpuri, īncepīnd cu anii 600 ī.e.n., amintind aici pe Thales, Anaximenes, Pitagora şi alţii, care au migrat către Atena şi Alexandria pentru a-şi valorifica cunoştinţele de matematică, filozofie şi geometrie. Dar, erau doar cazuri izolate. Impunerea noii ordini economice şi politice mondiale prin forţă militară, īmpărţirea lumii īn ţări bogate şi sărace, īn putere supremă şi vasalitate, agravează tot mai mult pacea lumii, destinul multor popoare fiind hotărīt cu uşile īnchise sau bombardat īn direct.
Maria Diana Popescu
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
