|
 Marea
Unire a lui Basarab I
Andrei Vartic, Chişinău
Au
reapărut teoriile despre poporul român ca metisaj carpato-dunărean al
genelor nomade ale marii migraţiuni, impus de (cine?) să accepte limba
română (de unde putea să apară limba asta dacă nu era poporul care o
vorbea?) ca mijloc de comunicare. Aceste teorii nu-s noi, dar trezeşte
nedumerire faptul că sunt mediatizate şi de intelectuali de la
Bucureşti. Unul din ei este Neagu Juvara, care a relansat recent teoria
despre originea cumană a lui Negru Vodă, alias (în opinia lui) Basarab
I.
Nu discutăm aici faptul că încă nu s-a văzut în istorie cuman sau alt
tip de nomad venit de dincolo de Volga cu barba neagră, ca cea a lui
Basarab I. Adevărul este că şi Neagu Juvara, şi alţii care se agaţă de
originile „cumane” ale poporului român ignoră limba, tradiţiile,
religia, mitologia şi arhetipurile noastre „sedentare şi casnice” (Alecu
Russo), cu totul altele decât ale migratorilor, traducând eronat nume de
voievozi români din Evul Mediu (de pildă al lui Tihomir, presupusul tată
al lui Basarab I) descoperite prin cronicile ungureşti. Or, şi cumanii,
şi celelalte popoare migratoare erau legaţi de turmele care veneau în
spatele ariergărzilor lor militare. Acestea (turmele) urcau în zona
carpato-dunăreană pe văile râurile pentru păşunat, dar numai până la
poalele munţilor şi marginea codrilor. Migratorilor nu le-au plăcut
niciodată munţii (inclusiv ungurilor, care şi-au cucerit o patrie în
câmpia panonică) şi codrul (frate cu românul). Cum, aşadar, poate fi
cuman Negru Vodă dacă el coboară (nu urcă) „pe Argeş în gios” pentru a
rezidi un sfânt locaş de piatră al strămoşilor (nomazii nu construiesc
nimic sedentar)? Or, în mitologia românilor coboară de la munte şi cele
„trei turme de miei” din „Mioriţa”, dar şi Cerbul şi Bourul Negru din
vechile colinde („Pogoară, pogoară, cerbu-n trestioară...” sau „Printre
brazi, printre mălini,/ Înoată, înoată Bour Negru...” ). Şi tot de la
munte, din Maramureşul celor mai liberi daci, a coborât dinastia
Muşatinilor.
Cum puteau fi daco-valahii de la munte cumani? Nu puteau fi. La trecerea
mongolilor peste Carpaţi scribul persan al campaniei scrie de
„caraulaghi”, adică valahii negri, care li s-au împotrivit.
Migraţioniştii, inclusiv Neagu Juvara, susţin că sintagma ar denumi tot
pe cumani, fiindcă aceştia erau mai tuciurii la faţă. Eroare. În acele
timpuri străinii sau cuceritorii denumeau popoarele după cel care le
conducea. Aşadar „valahii negri” (vezi şi Bourul Negru din colindă) nu
sunt alţii decât românii din ţara lui Negru Vodă (apoi din „terra
Basarabi” şi „terra Bogdani”). Iar Basarab I, ctitor şi al unor
impresionante biserici ortodoxe înainte de 1330, atunci când a înălţat
steagul lui şi pe zidurile vechii Cetăţi Albe de pe Nistru, urma pe alt
mare unificator al strămoşilor noştri, Burebista.
Ce legătură are Burebista cu Basarab I? Are, fiindcă împăraţii bizantini
îi numeau tot „geţi” pe românii de la nord de Dunăre chiar şi în anul
1331. Iar migraţioniştii de azi uită că B. P. Hasdeu a demonstrat
impecabil că antropnimicul Basarab provine din termenul tarabostes, care
denumea elita militară şi religioasă a dacilor.
La 1 decembrie, de ziua Marii Uniri de la Alba Iulia, să nu uităm că
Basarab I a fost primul mare unificator al neamului românesc pe la
1330-1340 când mai toţi cumanii dispăruse din istorie (fiind anihilaţi
de mongoli în 1241), iar mongolii se retraseră din ţările valahilor
tocmai pe Volga.
Andrei
Vartic, Chişinău
|
Comentarii de la cititori |
|
|
AGERO
Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco 
[
Impressum ]
Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca
(Australia), Melania Cuc (Romania, Canada),
Maria Diana Popescu (România)
|
