Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

MARI DISPĂRUŢI, CĂRŢI, EDITURI

Maria Diana POPESCU, Agero

Clubul iubitorilor de cultură

Am fost cu toţii, cei mulţi ştiuţi şi īnfrăţiţi īntr-ale culturii, la īntīlnirea clubului academicianului Gh. Păun din aprilie, dar a lipsit discretul critic literar, echinoxistul AL. Th. Ionescu, chemat de către Cel ce pronunţă fiinţe la cancelaria Timpului, care nu ne va salva pe niciunul dintre noi de măsura propriei vieţi. Se poate īnţelege de ce nu găsesc o explicaţie mai potrivită absenţei sale, decīt metafora. Al. Th. Ionescu, rămīne un prezent continuu, pentru că fascinanta nobleţe a spiritului său ne va face să-l credem īn preajma noastră (oriunde am fi pe teritoriul artei), prieten bun, cu mare rafinament intelectual şi sufletesc, cu dragoste şi chemare pentru valorile neamului. Īn Sala de consiliu a Primăriei Curtea de Argeş, pe 8 aprilie la orele 16, am plecat capetele īn apăsătoare tăcere, cinstind pe profesorul Al. Th. Ionescu (1950-2009), plecat nefiresc, neaşteptat să urce pe podiumul ceresc, īmbrăcat cu o albă de lumină cămaşă, aceeaşi cu care a venit īn lume, dar īnnobilīnd cu plecarea memoria colectivă alăturată istoriei literaturii.

Se poate formula īn cuvinte mesajul reculegerii? Nu, e vorba de tăcerea plină de dragoste pentru un cap de promoţie spirituală, Al Th. Ionescu, care va rămīne un interlocutor intim şi demn fiecăruia dintre noi. Am a-i mulţumi pentru respectul pe care mi l-a purtat, pentru colaborarea prietenească şi pentru cartea de istorie, pe care mi-a cumpărat-o cu bani mulţi şi mi-a dăruit-o. Andreea Uţă, elevă a profesorului Al. Th Ionescu a interpretat la chitară cīntecul cu „Unde sunt cei ce nu mai sunt”. Aşadar, parafrazīnd pe distinsul academician Gh. Păun, ne-am reunit pentru a cinsti cărţile, pe cei care le fac să existe, pe autorii lor, dar şi pe editorii lor.

LECŢIA CU TITLUL ION C. HIRU, GEORGE BACIU

Am avut de īnvăţat pentru 8 aprilie şi vom avea de īnvăţat pentru examenul memoriei colective, lecţia cu titlul Ion C. Hiru, George Baciu. Lecţia iluştrilor profesori din Domneşti, care nu mai au nevoie de niciun fel de publicitate. Domniile lor reprezintă, dimpreună cu vrednicia făptuirilor culturale, legătura noastră indisolubilă cu teritoriul culturii mari. Aceşti doi străluciţi intelectuali infectaţi la modul cronic cu frumuseţe creatoare, infectaţi de valoare şi de conştiinţă, dar mai presus de toate, infectaţi de dragostea pentru romānism şi pentru valorile naţionale, au finalizat o lecţie istorică, ştiinţifică, de ce nu?, care reaşează īn memoria colectivă pe unul dintre ziditorii oraşului Domneşti, medicul Teja Paphagi, un aromān aşezat cu sfinţenie īn cartea satului domnesc. O carte document, editată la Perpessicius, Bucureşti, 2009, o carte ce nu permite analize şi nici comentarii, pentru că ea īnsăşi este o carte ziditoare de istorie. O lecţie care trebuie citită şi īnsuşită ca atare, iar demersul autorilor Ion C. Hiru şi George Baciu, care scot din lada de comori pe ziditorii de istorie naţională, fi-va vrednic de lauda şi admiraţia noastră.

COLONELUL, CAVALERUL ŞI PĂMĪNTUL

Gheorghe Frangulea, directorul Editurii Pămīntul, s-a aliat cauzelor culturale ale momentului şi a susţinut pe cavalerul epigramei contemporane, profesorul Nic Petrescu, autorul unei vaste şi unice Antologii de epigramă romānească. Am aflat multe date despre Editura Pămīntul, despre cărţile străluminate īn ultima vreme de ea. Eu, cronicarul de serviciu, am venit cu o pledoarie de urgenţă pentru „Definiţii hoaţe prinse de un jandarm”, carte care īl surprinde pe abilul autor Constantin Mīndruţă īn flagrantul unui alt registru, mīnuind cu fervoare şi pricepere domeniul diametral opus rimei, pe cel rebusistic. Depoziţia a adus atingeri favorabile statutului de director al celei mai apreciate reviste de umor din ţară, AG PE RIME, aflată īn al şaselea an de existenţă, dar şi omului de spirit C. Mīndruţă, autor a zece cărţi de poezie şi de epigramă, care, īn maladiva sa dorinţă de adevăr şi de frumos, lucrează prin actul de creaţie la imaginea perfecţiunii lumii, reuşind să īşi construiască īn chip organic o imagine a sa pentru lume, o ordine superioară īn urma propriilor osteneli. Din Vālcea a venit istoricul, inventatorul, editorul, autorul Codului Rotarian, domnia sa, George Rotaru, special cu invitaţii la Salonul de carte din 23 aprilie, de la Rāmnic, de sub egida Editurii Rottarymond. Alături de autori au fost aplaudate momentele muzicale: grupul de fluieraşi din Arefu, coordonat de profesorul Cezar Bădescu; Lavinia Anghel, elevă la Şcoala Arefu, cu doina „Cine mă aude cīntīnd”; grupul instrumental şi vocal de aromāni din zona Cetăţii Domneşti, cu frumoase melodii de dragoste. Cărţi, autografe, īnţelegere şi cele mai elegante cuvinte despre mentorul clubului, academician Gh. Păun, despre modul inteligibil de a osteni īn tăcere, dar cu folos nouă, iubitorilor de cultură.

Maria Diana Popescu, Agero

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com