|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Clara ARUŞTEI
MIRCEA DINESCU
– ABSOLVENT AL ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU” (FOSTA ŞCOALĂ SUPERIOARĂ DE PARTID) – FOST PREŞEDINTE AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – MEMBRU AL CNSAS – OM DE AFACERI http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Dinescu
„Mircea Dinescu primeşte ceea ce caută şi merită. Dinescu nu este la prima abatere, la prima încălcare de acest gen a chiar Legii care guvernează CNSAS. Este grav ca un personaj ca Dinescu ponegreşte persoane cu dosar la Securitate în baza accesului lui la aceste date cel puţin confidenţiale, şi mai şi primeşte leafă de secretar de stat. A încălcat Legea, să platească. De la 3 la 5 ani închisoare''. Victor RONCEA, şef Departament Politică Externă, Ziua Online Nr. 4004, 10 august 2007
Motto: „CNSAS – o instituţie de reglat conturi“ Mihai Pelin, Suplimentul de cultură (Polirom), nr. 28, 4-10 iunie 2005
„Cine a vrut să îi facă rău i-a făcut!“ Cazimir Ionescu, declaraţie făcută pe un post public de televiziune, februarie 2008
******************************
RECIDIVA LUI DINESCU: GAFELE CARE ŞI... UCID! După Dan Amedeo Lăzărescu i-a venit rândul şi lui... Cezar Ivănescu!
· „În 1977, pe când eram arestat, am fost exclus din Uniunea Scriitorilor, excludere la care au participat vârfurile scriitorimii: Manolescu, Doinaş, Nichita Stănescu, Fănuş Neagu, Blandiana, Sorescu, Bănulescu, Zaiciu… Decizia a avut loc pe când eu eram în puşcărie, ceea ce este un mare act de curaj din partea lor, nu-i aşa? După 1989, normal ar fi fost să fim reprimiţi. Ei bine, Dinescu, băiat deştept din Slobozia, a lansat: „Hai bă, că v-am primit pe toţi!’’. Eu n’am reuşit să stau de vorbă cu el. Câtă vreme a fost preşedinte al Uniunii s’a opus (...) „ideii’’ de a trimite celor peste o sută de scriitori exilaţi câte o hârtie prin care să li se anunţe reprimirea (individuală, fiindcă individuală fusese excluderea) în Uniunea Scriitorilor.” „TRĂDAREA EXILULUI” Interviu cu scriitorul Paul Goma, despre unele probleme ale Exilului românesc, ealizat de Radu Negrescu-Şuţu (Biserica Ortodoxă Liberă, 30 noiembrie 2006)
· „Curtea de Apel Alba Iulia a anulat decizia CNSAS de poliţie politică dată anul trecut, în totală nedreptate, Înalt Prea Sfinţitului Andrei. Reamintim că Biserica a fost şi este supusă în continuare campaniei infame, de natură anticreştină, întreţinută, chiar prin încălcarea Legii, de membrii colegiului CNSAS Mircea Dinescu şi Ticu Dumitrescu. Părintele Andrei Andreicuţ îşi publicase înca din 2001 dosarul de la Securitate în lucrarea «S-au risipit făcătorii de basme - amintiri care dor», explicând exact contextul în care a semnat un angajament fără a da însă niciodată note informative. La data când a primit decizia de poliţie politică mass-media au făcut-o publică cu surle şi trambiţe, fără a o chestiona prea mult, lovind astfel direct Ortodoxia română, ceea ce şi-au şi propus de altfel agenţii operaţiunii.” „CNSAS (Dinescu & comp) prins din nou cu minciuna. IPS Andrei nu a făcut «poliţie politică» (http://victor-roncea.blogspot.com/2008/02/cnsas-dinescu -comp-prins-din-nou-cu.html) 16 februarie 2008
· „Patriarhia Română a sesizat ieri în scris Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitătii în legătură cu declaraţiile date de Mircea Dinescu, potrivit cărora IPS Antonie Plămădeala, care ar fi fost ofiţer de securitate în timpul regimului comunist, i-ar fi solicitat lui Ceauşescu să-l facă general. Mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, a respins acuzele lui Mircea Dinescu la adresa predecesorului său, Antonie Plămădeală, negând că acesta ar fi fost un apropiat al fostei Securităţi.” „PATRIARHIA L-A RECLAMAT PE DINESCU LA CNSAS”, Ziarul ZIUA nr. 4005 – 11 august 2007
· „… Ce am putut eu înţelege despre dedesubturile acelui sinistru episod televizat în care proletcultistul postmodern Mircea Dinescu, membru comunist internaţionalist al CNSAS, l-a «înfierat» muncitoreşte pe reputatul istoric român Dan Amedeo Lăzărescu... Este chiar extraordinară impertinenţa foştilor membri de partid comunist român care atacă securitatea, o instituţie reformată de Nicolae Ceauşescu în cadrul legitimităţii republicane a statului numit România. Să ne limităm la cazurile Mircea Dinescu şi Andrei Pleşu. Atunci când s-au facut pecerişti, nu ştiau cât rău făcuse pecereul acestei ţări numită România? Daca nu ştiau, asta este dovadă de prostie. Dar nu cred că respectivii sunt proşti. Sunt doar ipocriţi. Cei care spun că erai ameninţat pentru a deveni membru pecere, fac declaraţii incomplete. Erai ameninţat numai că ţi se lua prăjitura pe care o mâncai, dintr-o şefie, cumva, un paşaport pentru plecarea în vest etc. Deci Mircea Dinescu şi Andrei Pleşu s-au făcut membri pecere pentru a nu li se lua prăjitura... Abia când aceasta s-a terminat, au început să critice pecereul. Atât despre poziţiile lor ca «dizidenţi». Apoi, despre poziţiile lor în cultura română. În franceză, versificările lui Mircea Dinescu s-ar chema "badinage!” Dr. Titus Filipaş: „NOUL CONTACT SOCIAL” – Revista Agero (http://www.agero-stuttgart.de)
· „Oricum, pâna să intre în pâine, şi Pleşu, şi discipolii săi, Horia Roman Patapievici şi Mircea Dinescu, l-au lasat pe Gheorghe Onişoru, preşedintele colegiului CNSAS, să pună instituţia pe roate, ceea ce nu a fost prea uşor, şi apoi l-au încălecat până la sufocare. Ei făceau legea în CNSAS, nu preşedintele instituţiei. Iar azi îl scot vinovat pentru toate defecţiunile survenite în şase ani de bătuta pe loc. (...) Direct sau prin ricoşeu, adica prin documente distribuite unor ziarişti amatori de scandal, i-au deconspirat ca informatori ai Securităţii pe Dan Amedeo Lăzărescu, pe Mircea Ionescu-Quintus, pe istoricul Dan Berindei, oameni trecuti de 80 de ani, şi pe Raoul Şorban, care sărise binişor peste 90. Aceştia să fi fost vinovaţi pentru atrocităţile regimului comunist? Dimpotrivă, toţi erau victime, cu ani de puşcărie în spate. Pe Dan Amedeo Lazarescu au reuşit să-l ucidă, omul n-a mai trăit multă vreme după ce a fost târnosit la televiziuni şi în presă...” Mihai Pelin: „DISIDENŢA ÎN CULTURĂ, ÎNTRE MIT ŞI ADEVĂR (II) – Idolii de mucava”, Cronica Română, 16 octombrie 2006
„Inepuizabila inventivitate a tipului infect”
2. Dosar Nr. 10121/1980
R.S.R. Sentinţa penală Nr. 1439
Şedinţa
publică de la 4 septembrie 1981
Desbaterile au avut loc în şedinţa publică de la 29 august 1981, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta cînd instanţa avînd nevoie de timp pentru a delibera a amînat pronunţarea de la 4 septembrie 1981.-
I N S T A N Ţ A Prin plîngerea înregistrată la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti la 28 octombrie 1980, partea vătămată Neacşu Iulian a chemat în Judecată penală pe inculpaţii Dinescu Mircea şi Tudoran Dorin, cerînd condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunea de lovire prev. art. 180 alin. 2 din codul penal, săvîrşită la 12 septembrie 1980.- În cuprinsul plîngerii, partea vătămată a arătat că în ziua de 12 septembrie 1980, în timp ce se afla pe culoarul redacţiei revistei „Luceafărul“, fără a-i adresa vreun cuvînt, inculpatul Dinescu Mircea, s-a repezit la partea vătămată a apucat-o cu mîinile de antebraţe şi apoi i-a adresat cuvinte jignitoare şi a lovit-o cu piciorul în glezne.- Se mai arată în plîngere, că fără a riposta în vreun fel, asupra părţii vătămate s-a repezit şi inculpatul Tudoran Dorin şi apoi ambii inculpaţi au lovit cu brutalitate partea vătămată provocîndu-i leziunile descrise în certificatul medico-legal eliberat la 13 septembrie 1980.- Partea vătămată a alăturat plîngerii o copie a procesului-verbal încheiat la 10 octombrie 1980 de comisia de judecată de pe lîngă Consiliul Popular al Sectorului 3 Bucureşti, prin care s-a consemnat că părţile nu s-au împăcat, o copie a plîngerii introdusă la Comisia de judecată la 19 Septembrie 1980, precum şi certificatul medico-legal întocmit în urma examinării părţii vătămate. Prin certificatul medico-legal s-a precizat că partea vătămată a suferit leziuni traumatice produse prin lovire care au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.- Prin declaraţia dată la termenul de la 7 februarie 1981 inculpatul Dinescu Mircea a arătat că la 12 Septembrie 1980, s-a apropiat de partea vătămată pe culoarul redacţiei şi cînd se afla la o distanţă de cîţiva centimentri a fost lovit cu capul de către partea vătămată, după care a ripostat tot prin lovire şi astfel „a început bătaia“. Acelaşi inculpat a precizat că a intervenit şi inculpatul Tudoran Dorin pentru a-i despărţi, dar că în încăierarea respectivă şi Tudoran a lovit şi a fost lovit.- Inculpatul Tudoran Dorin nu s-a prezentat în instanţă, deşi a fost legal citat. Tudoran D a fost plecat în străinătate, neputîndu-se îndeplini în intervalul respectiv, în condiţiile legale, procedura de citare.- Examinînd declaraţiile martorilor Ivănescu Cezar şi Ciobanu Nicolae ascultaţi la propunerea părţii vătămate şi a martorilor Cristea Dan Teodor şi Marcu Lucreţia ascultaţi la propunerea inculpatului Dinescu M se reţin următoarele: În ziua de 12 Septembrie 1980 în jurul orelor 13, pe coridoarele redacţiei revistei „Luceafărul“, cei doi inculpaţi au lovit pe partea vătămată, provocîndu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 4-5 zile îngrijiri medicale, aşa cum s-a stabilit prin certificatul medico-legal cu privire la consecinţele lovirilor.- Lovită fiind partea vătămată a ripostat în acelaşi mod. Inculpaţii nu au susţinut însă că ar fi suferit leziuni în urma incidentului şi nici nu au formulat plîngere penală împotriva părţii vătămate.- Incidentul a fost văzut de foarte multe persoane aflate la ora rerspectivă în birourile unor redacţii, persoane care auzind zgomotul produs au ieşit din birouri.- Faptul săvîrşit de cei doi inculpaţi la 12 sept. 1980, de a fi lovit pe partea vătămată pricinuindu-i vătămări ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 4-5 zile întruneşte trăsăturile constitutive ale infracţiunii de lovire prev. de art. 180 alin.2 din codul penal, text în baza căruia se va dispune condamnarea inculpaţilor.- Martorii au precizat că inculpaţii au fost cei care au lovit primii, astfel încît nu pot invoca săvîrşirea infracţiunii sub stăpînirea unei puternice tulburări sau emoţii determinate de o provocare din partea părţii vătămate. Nemulţumirea inculpaţilor faţă de unele afirmaţii pe care le-ar fi făcut partea vătămată cu cîteva săptămîni înainte de incident, nu poate fi interpretată ca o îndeplinire a condiţiilor cerute de lege pentru aplicarea circumstanţei atenuante a provocării, prev. de art. 73 litera b cod penal.- Inculpaţii nu sînt cunoscuţi cu antecedente penale.- Primul inculpat lucrează ca redactor la revista „Luceafărul“ revistă la care a lucrat şi inculpatul Tudoran D, pînă în perioada noiembrie-decembrie 1980, cînd şi-a prezentat cerere de demisie.- Ţinînd seama de persoana făptuitorilor, de pericolul social concret al faptelor săvîrşite, se poate aprecia că scopul poate fi atins chiar fără executarea acesteia, astfel încît în baza art. 81 cod penal, se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.- Se va atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor legale a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate.- În baza art. 191 cod pr. penală, inculpaţii vor fi obligaţi la cheltuieli de judiciare către stat.- PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE: Conform art. 180 alin. 2 cod penal, condamnă pe inculpaţii
–
Dinescu Mircea, ..., şi
-------------- Explicaţie
(va urma)
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)
|