Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

MOŞTENITOR AL CAPITALISMULUI INTERBELIC SAU AL COMUNISMULUI POSTBELIC ?

Dr. Dan BRUDAŞCU

În ultima perioadă, numitul Feneşan Augustin, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj-Napoca a pornit un atac furibund şi stupid, pe toate planurile, împotriva Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca.

Într-o emisiune recentă pe un post local de televiziune[1], individul, care n-a fost niciodată (cel puţin în ultimii 10 ani) la vreo activitate a Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca şi fară a avea o pregătire minimă necesară[2], care să justifice opiniile critice formulate, susţine[3], nici mai mult nici mai puţin, că la Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca nu s-ar desfăşura nici un fel de activităţi notabile[4] sau că la acestea nu participă decât un număr nesemnificativ de persoane[5].

Individul nu este la prima afirmaţie calomnioasă de acest fel, căci la o şedinţă a completului de judecată, din februarie 2011, el şi-a permis să mintă, fără teamă, cu neruşinare, instanţa, determinind-o pe însăşi preşedinta completului să-i atragă atenţia că afirmaţiile sale nu corespund adevarului. Cu toate acestea, în mod cel puţin curios, dacă nu şi dubios, aceeaşi preşedintă şi instanţa în cauză a dat, în final, câştig de cauză tot individului în discuţie, deşi nu există nici un temei legal care să justifice participarea justiţiei clujene la jefuirea patrimoniului imobiliar al municipiului Cluj-Napoca, lăsându-l pradă poftelor unor astfel de „utecişti de succes şi descurcăreţi”.

Augustin Feneşan, cunoscut mai degrabă pentru activitatea desfăşurată înainte de 1989, în calitate de activist U.T.C., supranumit chiar UTC-istul din Ploscoş, ajutat de o mâna de tovarăşi de crez şi ideal comunist, după ce, spun unii, ar fi falimentat B.T.T.-ul[6] şi ar fi făcut să dispară fără urmă patrimoniul considerabil al acestuia, a pus bazele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor, instituţie al cărei preşedinte a rămas de la înfiinţarea ei, dovedind cât de democratic se conduce această organizaţie.

Ulterior, în mod straniu fostul U.T.C.-ist de nădejde Augustin Feneşan s-a transformat într-un capitalist rapace şi, prin mijloace doar de el ştiute, a intrat, fără nici un fel de probleme, în posesia fostei vile de vacanţă a primilor secretari P.C.R. ai judeţului Cluj[7], unde, deoarece altceva nu se pricepe să facă, a înfiinţat un restaurant şi un centru de agrement, extrem de rentabille, pentru că, intre timp, a făcut rost, tot doar el ştie cum, şi de o considerabilă suprafaţă de teren în imediata vecinătate a imobilelor respective.

Mai mult decât atât, văzând că justiţia, poliţia, D.N.A. şi celelalte instituţii ale statului de drept n-au reacţionat în nici un fel faţă de modul în care a contribuit (sau poate nu) la falimentarea B.T.T. şi cum a intrat în posesia vilei de vacanţă a nomenclaturiştilor clujeni, Augustin Feneşan a trecut la noi activităţi cu iz infracţional, se pare, pentru a-şi însuşi noi imobile, dar nu oriunde, ci din zona „0” a Clujului.

Deşi în numeroase declaraţii de presă anterioare, el afirmase că este nu continuatorul U.T.C. , P.C.R. , B.T.T., cum este în realitate, ci al primelor organizaţii ale breslelor clujene, datând din secolul al XIX-lea[8], el a invocat dreptul, în calitate de pretins continuator al acestora, de a i se restitui, în natură, un imobil de patrimoniu, evaluat între 27 - 30 milioane de euro. Dacă anterior afirmase că este continuatorul celei mai vechi bresle de meseriaşi din Europa[9], de curând ne-am trezit că el ar continua, zice-se, Uniunea Industriaşilor Clujeni din perioada interbelică.

În pofida acestor bâlbâieli evidente, care pentru orice om de bună credinţă (oare aceştia să fi dispărut complet din rândul Poliţiei şi Justiţiei clujene?) subliniază falsul grosolan pus în operă de renumitul utecist de la Ploscoş pentru a devaliza patrimoniul imobiliar al Clujului, în mod curios şi dubios instanţele de judecată clujene i-au dat, totuşi, câştig de cauză, determinându-ne să bănuim că la mijloc ar fi afaceri şi interese oarecum dubioase[10].

În baza unei hotărâri de instanţă pronunţată în pripă[11] fără a fi îndeplinite absolut toate procedurile legale necesare, amintitul utecist de la Ploscoş s-a grăbit să avertizeze personalul Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca să părăsească imobilul în care îşi desfăşoară activitatea de decenii până în 22 decembrie 2011. Probabil că, în calitatea sa de utecist de succes şi capitalist feroce, numitul domn tovarăş Augustin Feneşan a dorit să demonstreze clujenilor că sacrificiile celor care au murit în urmă cu 22 de ani sunt total inutile, de vreme ce, cel puţin în această chestiune, UTC-ul a învins prin el.

Pe tot parcursul demersurilor sale el a beneficiat şi de sprijinul unor funcţionari din Primărie, în general aceiaşi care nici măcar nu s-au deranjat să răspundă solicitărilor fireşti din ultimele 12 luni ale Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca[12] de a fi ajutată pentru soluţionarea problemelor de spaţiu cu care se confruntă.

Mai mult decât atât, deranjaţi probabil de faptul că nu am aruncat în stradă obiectele de patrimoniu ale instituţiei şi nu am instalat un cort pe trotuar, doar ca să dăm curs ameninţărilor şi intereselor capitaliste ale utecistului din Ploscoş, unii funcţionari ai Primăriei mor de grija acestuia şi, chiar deşi s-au aflat, de curând, în afara graniţelor ţării, au încercat telefonic, de mai multe ori, să facă presiuni pentru a fi evacuaţi în cel mai scurt timp.

În legătură cu cele de mai sus, ne permitem în final să ne exprimăm o nedumerire: domnule-tovarăş Augustin Feneşan, în realitate, dumneavoastră, moştenitorul cui sunteţi? Al capitalismului interbelic sau al comunismului postbelic? Pentru că, fiind un continuator de drept (fapt pe care nu aveţi cum să-l contestaţi) al U.T.C., B.T.T. şi, se pare, principalul beneficiar al patrimoniului acestuia din urmă, dar şi al vilei de protocol a nomenclaturii clujene, totuşi, susţineţi că aţi fi şi continuatorul unei organizaţii de tip capitalist din perioada interbelică?

Până ce organismele în drept, mai sus nominalizate, vor clarifica, dacă slujesc cu adevărat dreptatea şi veghează (nu mimează) la respectarea legii, modul în care aţi intrat în posesia bunurilor amintite, îndrăznim să vă sugerăm, pentru că vedem că sunteţi un utecist de mare succes, să mai intraţi şi în posesia altor imobile încă nerevendicate. Nu cred că trebuie să vă descurajeze faptul că primarul municipiului a fost arestat sub învinuirea de luare de mită. Sunt ferm convins că, între cei rămaşi, se vor găsi destui care să vă ajute, dacă veţi solicita, cum bine ştiţi dvs., sprijinul lor.

Iată de ce, solicit, în mod expres, D.N.A. Cluj să se autosesiseze, de urgenţă, avându-se în vederea valoarea estimată de peste 100 de milioane de euro a bunurilor din patrimoniului fostului B.T.T., a imobilului ocupat de Casa de cultură şi a altor bunuri intrate, după 1989, în posesia dvs., a firmelor dvs. sau a A.P.M. şi să verifice legalitatea acestor afaceri. De asemenea, cer în mod clar şi neechivoc să se verifice dacă, la nivelul administraţiei publice locale, nu avem de a face cu un caz de abuz şi neglijenţă în serviciu ale unor funcţionari sau persoane cu funcţii de conducere, sau de sprijinire, în formă continuată (oare complet dezinteresat?), a unor interese de tip mafiot, în detrimentul intereselor unor instituţii publice.

Cu astfel de atitudini, oare mai are municipiul Cluj-Napoca vreo şansă minimă de a convinge forurile europene că merită să-l nomonalizeze drept Capitală a culturii europene în anul 2020? Iar dacă nu, cine este marele vinovat?

Nu în ultimul rând, solicit sprijinul membrilor Consiliului local şi al prefectului judeţului Cluj pentru organizarea unui referendum în care locuitorii municipiului Cluj-Napoca să se poată pronunţa dacă acceptă ca un imobil de patrimoniu din centrul Clujului să fie dat pe tavă unui utecist tupeist şi fără scrupule. În acest sens, reamintesc că şi preşedintele Traian Băsescu recomandă reîntoarcerea la popor pentru chestiuni vitale. Iar cazul de mai sus este important pentru că soluţionarea lui părtinitoare şi strâmbă pronunţată de justiţia clujeană aduce prejudicii materiale însemnate şi afectează nu doar o instituţie, ci însăşi cultura clujeană. Tolerarea acestui mod haiducesc de acţiune ar putea încuraja, în viitor, şi alţi „patroni” cu trecut roşu să se înfrupte din patrimoniul imobiliar al Clujului.

Cer respectuos tuturore clujenilor care deţin orice fel de informaţii, date, actte, fapte etc. legate de activitatea, trecută sau prezentă a lui Augustin Feneşan să ni le aducă la cunoştinţă, nouă, dar şi justiţiei.

Totodată, cer primului ministru Emil BOC ca, în limitele competenţor sale, să dispună efectuarea, în regim de maximă urgenţă, a unui control asupra legalităţii acestui caz, care pute de la o poştă.

Dr. Dan BRUDAŞCU

[1]Precizez că eu am declinat invitaţia de a apărea alături de respectivul personaj în emisiunea respectivă. Nu mă pot, totuşi, compromite angajând discuţii cu astfel de indivizi.

[2]în domeniul culturii, cel puţin

[3]Am dori să aflăm cum explică numitul Augustin Feneşan faptul că, deşi susţine că reeprezintă şi apără interesele patronilor şi meseriaşilor, implicit ale întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţ, numai în ultimii 2 ani şi-au încetat sau redus activitatea peste 10.000 de firme. În acelaşi timp, însă, afacerile sale personale au înregistrat creşteri substanţiale. Nu ar fi oare mai potrivit ca, în loc să se chinuie şi să inventeze tot felul de afirmaţii mincinoase, insultătoare şi calomnioase, numitul Feneşan să fi acordat mai mult din preţiosul lui timp intereselor organizaţiei al cărei preşedinte (oare e ales pe viaţă, după modelul regimurilor totalitare?) pretinde a fi.

[4]Dovedindu-şi pregătirea culturală deficitară, individul îşi permite să aprecieze ca nesemnificativă o expoziţie „de cutii de chibrite”, cum se exprimă el, dar în realitate unicat, nereuşind să înţeleagă valenţele educative ale acesteia. La vernisarea expoziţiei în discuţie au participat nenumăraţi clujeni. Ulterior, ea a fost vizitată atât de studenţi ai Academiei de Artă şi Design, precum şi de la alte Facultăţi ale U.B.B., dar şi de elevi ai liceelor şi şcolilor clujene şi de numeroşi cetăţeni ai municipiului.

[5]Dovedind necunoaştere şi rea credinţă, numitul Feneşan afirmă că la activităţile noastre de educaţie cinematografică, desfăşurate sub genericul: Cinemateca, ar fi partricipat doar un singur spectator. Săptămânal, la aceste activităţi sala noastră de 110 locuri s-a dovedit complet nesatisfăcătoare. Adesea, la aceste activităţi au fost prezenţi ambasadori sau înalkţi funcţionari diplomatici acreditaţi la Bucureşti, în parteneriat cu care organizăm „zile sau săptămâni ale filmului străin”. În plus, aceste filme sunt prezentate publicului, de toate vârstele şi profesiile, de scriitori, oameni de cultură sau cadre universitare.

Îl mai informăm pe Augustiun Feneşan că, frecvent, activităţile Casei de cultură sunt realizate inclusiv de membri ai filialei Cluj a Academiei Române, inclusiv de preşedintele înaltului for cultural-ştiinşific naţional. În plus, ne onorează frecvent cu colaborarea lor importanţi universitari, scriitori şi oameni de cultură de pe plan local, naţional, dar şi internaţional. În demersul său mincinos şi calomniator, însă, Augustin Feneşan nu cunoaşte aceste lucruri de bun simţ.

[6]Ulterior, firma lui Feneşan s-a oferit, în repetate rânduri, să efectueze transportul formaţiilor artistice ale Casei de cultură la diverse evenimente în afara municipiului. Unii din foştii lui colegi susţin că mijloacele de transport folosite de firma lui aparţinuseră cu puţin timp în urmă fostului B.T.T.

[7]Situată pe raza comunei Gilău.

[8] Din nou, în mod straniu, singurul lucru prin care şi-a demonstrat dreptul de a se considera continuator al instituţiilor amintite, admis cu o uşurinţă surprinzătoare de instanţele clujene a fost un statut al A.P.M., pe care l-a modificat de câte ori a avut nevoie pentru a-şi atinge scopurile şi a i se permite rapturile de proprietate amintite. Halal justiţie mai are ţara asta!

[9]Bresla pe care ar continua-o A.P.M. ar fi luat fiinţă în secolul al XIX-lea. Ceea ce nu e cazul Uniunii Industriaşilor clujeni, organizaţie datând din secolul XX. Dacă prima afirmaţie este adevărată, înseamnă că instanţa trebuie să anuleze decizia prin care i s-a dat pe tavă un imobil de cca 30 de milioane de Euro. Dacă cea de a doua afirmaţie este corectă, atunci organismele europene, care au fost minţite, vor trebui să-i retragă finanţarea proiectelor aprobate.

[10]Cu atât este mai greu de înţeles duplicitatea celor din Primărie care, pe de o parte, anunţă demarararea unei campanii, pentru a obţine nominalizarea municipiului Cluj-Napoca forurilor europene, dar, din motive greu de înţeles, însă uşor de bănuit, defavorizând grosolan o instituţie subordonată Consiliului local, îşi arată pe faţă şi în mare grabă tot sprijinul pentru interesele unui privat. Chiar dacă acestea nu miros întotdeauna cum se cuvine.

[11]Deşi, după cum se ştie, în România, atunci când există interese, procesele durează ani de zile, instanţele clujene au înregistrat o viteză remarcabilă: în mai puţin de o jumătate de an au reuşit să parcurgă toate etapele legale, pronunţând, cu grăbire, o decizie definitivă şi irevocabilă.

[12] Primarul Sorin Apostu a refuzat, vreme de o lună şi jumătate să acorde o audienţă directorului Casei de cultură, care dorea să-i ceară sprijinul pentru soluţionarea problemei spaţiului. În acelaşi timp, aflăm din presă, diverşi parteneri de afaceri ai primarului aflat după gratii aveau permanent deschisă uşa acestuia. De asemenea, toate soluţiile propuse de personalul Casei de cultură au fost respinse. Există şi situaţii în care nici măcar nu s-au deranjat să răspundă, în termenul prevăzut de lege (când au făcut-o, totuşi, au dat doar răspunsuri, fără a oferi şi soluţii). Dar fac presiuni, aproape zilnic, ca imobilul să fie evacuat în cel mai scurt timp (de unde oare această grabă? Îi are cumva la mână cu ceva Augustin Feneşan de acţionează, la comanda acestuia, dar în detrimentul unei instituţii de cultură din subordinea Consiliului local al municipiului?), fără a se asigura un spaţiu adecvat desfăşurării activităţii viitoare a acestei instituţii de cultură. Oare asta nu se cheamă neglijenţă şi abuz în serviciu? Aşteptăm opinia justiţiei şi a organelor în drept, în acest sens. Dar şi măsurile legale ce se impun.

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumănien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumănien)