HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

EDITORIAL

MUTAŢIILE  FIINŢEI  CULTURALE  SAU  MUTANŢII MILENIULUI

 

Maria Diana Popescu, Agero

 

Vorbeam īntr-unul din editoriale precedente despre erorile consacrate şi eroismul lor īn subjugarea societăţii, despre exacerbarea sexualităţii, devenită obsesie a timpului nostru, despre pornografia şi violenţa care au viciat societatea, cultura, literatura, demnitatea, fiinţa şi relaţiile interumane, au alterat viaţa emoţională, īncīt greu īmi pot imagina o posibilă revenire la normalitate. Prin anii 70, Norman Cousins, scriitor şi publicist american, afirma: „Necazul cu pornografia răspīndită īn mod deschis şi liber nu este că ea ar corupe, ci că desensibilizează, paralizează emoţiile, īntoarce omul la obsesiile infantile, animalice, distorsionează fiinţa şi nu avem de-a face cu o eliberare, ci cu o dezumanizare”. Este exact ceea ce vedem astăzi: societatea bombardată, calamitată artificial, a pierdut standardelor demnităţii din cauza creşterii imoralităţii īn rīndul copiilor şi tinerilor (fetiţe īntre 11-13 ani nasc); să mai amintim atacurile sexuale asupra femeilor şi minorilor, vieţile ruinate de droguri, alcool, crime şi sinucideri din rīndul adolescenţilor. Plaga pornografiei s-a īntins pīnă īn şcoli, īnsă autorităţile par să nu acorde prea mare atenţie fenomenului periculos care poluează generaţia tīnără şi societatea īn ansamblul ei. Ziarele centrale, cele din teritoriu şi televiziunile private oferă zilnic lecţii de pornografie, īncīt mă īntreb: Cum rămīne cu Legea 196/2003, privind prevenirea şi combaterea pornografiei? Mai īntīi să vedem ce anume stipulează Codul Penal cu privire la pornografie:

 

„Art. 321. - Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice:

Fapta persoanei care, īn public, săvārşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, īn alt mod, liniştea şi ordinea publică, se pedepseşte cu īnchisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă prin fapta prevăzută īn alin. 1 s-au tulburat grav liniştea şi ordinea publică, pedeapsa este īnchisoarea de la 2 la 7 ani”.

„Art. 325. - Răspāndirea de materiale obscene

Fapta de a vinde sau a răspāndi, precum şi de a confecţiona ori deţine, īn vederea răspāndirii obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen, se pedepseşte cu īnchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă”.

 

Ca jurnalist am combătut īntotdeauna imoralitatea, corupţia, confiscarea demnităţii, m-am străduit să creez o imagine favorabilă presei scrise, dar constat că tot mai mulţi jurnalişti pun umărul la decăderea societăţii. Ei vīnd zilnic pornografie, incultură, crime, orori, transformīnd instituţia mass-media īntr-un bordel pentru obsedaţii sexuali ai mileniului trei. Ca simplu cetăţean şi consumator de presă, m-am săturat, mi-e silă de prostituatele goale cu sīnii siliconaţi, care se autostimulează, prezentīnd starea vremii pe pagina unor ziare naţionale sau făcīnd reclamă masajelor erotice. Oferta cu caracter obscen pe care o fac editorii intră īn coliziune cu legislaţia īn vigoare amintită mai sus, constituie infracţiune, cu atīt mai mult cu cīt materialele ajung īn mīna minorilor, fiind la discreţie pe tarabe. Proasta interpretare a dreptului la manifestare liberă a individului a generat genocidul psihologic al generaţiei tinere.

 

Rămīnīnd īn acelaşi registru, dar īntr-o arie mai delicată, cea a culturii, observ o şi mai mare stupiditate: atracţia pe care textele pornografice o au asupra criticilor trecuţi bine de şaizeci de ani. Ei manifestă susţinere faţă de obsedaţii sexuali din literatură, manipulează generaţia tīnără, inoculīndu-i ideea că pornografia face parte din artă. Literatura NU este jurnalistică! Nu scrii pentru că aşa se īntīmplă īn viaţă! Şi īn literatură, ca şi īn alte domenii, femeile trebuie să facă dovada mărimii sutienului, să scrie cīt mai porcos, ca să fie premiantul din tribună, iar bărbaţii să aibă cel puţin cīteva doage sărite la portretul nedomesticit de urs venit să se hrănească din containerele organizaţiilor de scriitori. Īncrīncenarea de a duce pīnă la ultimele consecinţe violenţa verbală şi cultul obsesiv al sexului a devenit un criteriu insurmontabil prin care se obţin burse europene pe banii statului sau premii literare care profanează numele unor iluştri poeţi şi scriitori romāni.

 

Obsedaţii din literatură, aceşti mīzgălitori de hīrtie, care īnjură şi spurcă patria la beţie, sunt abonaţii marilor premii, sīnt susţinuţi de complotiştii care ucid valorile reale, dar nu vor găsi niciodată răspunsul īn afabulaţia gloriei false, īn care au căzut ca musca īn lapte. Conceptul de valoare pentru aceştia este alcătuit din excrementele īn care bīiguie constipaţi şi frustraţi. Pornografia cu asumpţia hazardată şi ofensatoare a reproducerii şi hedonismului subminează valorile, iar cīnd este īncurajată şi premiată, autorii ei o īnregistrează, īn īngustime lor de pricepere, drept o virtute. Platon condamna arta īntemeiată pe pornirile iraţionale ale sufletului, fiindcă, afirma filosoful, „excită īn om pasiunile animalice”. Satanele umblă prin literatură cu excrementele la vedere, iar santinelele  din turnul de veghere, surde şi oarbe de atīta vreme, au pornit īmpreună un complot īmpotriva culturii naţionale. Oroarea pe care mi-o inspiră  mizerabilii aventurieri mă apropie de o viziune apocaliptică a culturii, din care se şterge puţin cīte puţin menirea creaţiei integre a OMULUI, fiind īnlocuit treptat cu mutanţii īnfricoşători, spre care sīntem nevoiţi să īntindem arcul cu săgeţi letale.  Vă prezint cīteva mostre grosolane şi īnfricoşătoare, ca să vedeţi la cine merg banii alocaţi culturii noastre, dar īmi prezint scuze cititorului cult şi de bun simţ:

 

„Căca-m-aş pe mine pe stradă, ce tāţe ai, fă Patrie,/ O noapte cu tine, Patrie, şi apoi sa mor!/ Īntre tāţele tale, fă Patrie, fă Fefeleago, vreau să ejaculez / Gāfāie şi tu un pic, fă Patrie, ca să mă exciţi,/ Dă-ţi şi tu Tricoloru jos de pe tine/ Să-ţi ginim bulanele goale/ Ha? Aşa e mai bine?/ Sau vrei să ţi-o bag mai adānc?/ O, Patrie, ce unsă intră īn tine!/ Ah, Patrie!, ah!...Aaah!...Aaaaaah!...Iuuuuh!/ Mai dă un pic din ***, fă Patrie! Vreau să simt găoaza ta dulce!/ Fă Patrie, mai ridică un pic fusta/ Ah ce *** ai/ Fă Patrie, ai un *** ca un magnet! / Ce dinţi ai cu care mi-ai muşca şi coaiele, fă Patrie, cānd eşti īn călduri! Eşti curvă, ai pizdulice la spate, mai spre fund, ca tătăroaicele!"

 

 „Nici o altă Patrie nu e ca tine/ Nici o altă Patrie nu are curişorul tău zemos/ Nici bucile tale aşa rotunde ca tine/ Cum coieşti tu coitul, fă Patrie,/ Dar ai īmbătrānit/ Nu se mai uită nimeni la tine,/ Se vede şancrul printre sifilisurile tale/ Lasă-ne să te scuipăm,/ Doar-doar ne-o trece greaţa de tine, Patrie”

 

„Toţi ştiu că eşti meseriaşă cānd dai din bucile tale, fă Patrie,/ Ale tale sunt pārāiaşele de sperma care-ţi curg printre sāni,/ Ale tale izvoarele de fecale!/ Ce frumoasa eşti tu, fă Patrie şi cum ne laşi să ţi-o băgam toţi īntre picioare,/ Stai şi tu la noi măcar o dată, fă Patrie,  să ne dăm şi noi drumul īn tine!/ Ce sfinctere şi ce rozetă ai, fă Patrie,/ Nimeni nu dă aşa de bine din *** ca tine?...”

 

„Am coaiele doldora de sămānţa/ şi aş vrea s-o ejaculez pe văile tale, Patria mea/ Căca-m-aş īn poienile tale, Patrie,/ Pişa-m-aş pe toate cuvintele mari pe care lumea le rosteşte pentru tine, Patrie!”

 

„Noi fericiţi īţi lingem văile noadei, şaua curului/ Că avem mai multe limbi/ Care te asaltează/ Īţi penetram vaginul, īţi băgam capul īn uter/ Şi strigăm să auzim ecoul" /"

 

 „Păsărica, fă, cāt cāntăreşte şi cāt preţuieşte curul tău?/ Pe ce piaţă īţi vinzi flocii tăi năbădăioşi pe care, oh, īntreaga zi şi īntreaga noapte aş sta să-i miros?...”

 

„Căca-m-aş pe mine, ce ţāţe are gagica asta/ Care se tremură mahmure/ Căca-m-aş pe mine ce mişto e păsărica ei/ şi păsărica şi fofoloancele lor şi fofoloanca pizdulicii lor! ”

 

 „Īmi scriu numele pe toate femeile care trec pe stradă/ Pizdele mamelor lor de iele, Căca-m-aş īn lift, ce mişto sunt toate/ şi eu le-aş bea din anus/ Să n-arunce cineva cu bombe artizanale/ Īn anusul lor faşneţ/ să nu cadă grenade īn incinta găoazei ei dulci şi să facă 13-15 īntre flocii ei” 

 

„Chicotim. Ridicăm fusta tuturor gagicilor care trec./ Textul pulsează fierbinte bine īncăput īn chiloţel/ Acolo īntre picioarele lor/ Ce pronunţie labială are abdomenul lor...hic!...hic!...hic!...bag-o mai adānc!...bag-o mai  tare!...mai repede!... ”  "

 

Sado-masochism, satanism, excremente urīt mirositoare, demenţă pe banii patriei, pīngărită cu o cruzime fără precedent. Spurcăciunile acestea blestemate sīnt lăsate să circule liber, iar autorul lor este premiat şi trimis la studiu pe banii patriei. Să le recunoaştem psihanaliştilor meritul de a fi făcut un pas īn direcţia īncadrării unor astfel de manifestări īn aria deviaţiilor comportamentale, ca acum, scriind, eu să pot afirma fără teamă că putreziciunile, leşurile sufleteşti aruncate īn cultură aparţin unei minţi destabilizate, predispusă căderii dinamice, aparţin unui adept al cauzalismului refulant. Oricine poate observa cu uşurinţă, autorul lor este o marionetă īn slujba complotului īmpotriva culturii romāne, care, ca orice cultură naţională autentică, trebuie să reprezinte binele şi frumosul. De la un timp īncoace se practică cu abilitate discreditarea şi compromiterea culturii şi literaturii naţionale, iar medicul psihiatru ar pune negreşit parafa pe diagnosticul de demenţă literară. Autorul mizeriilor de mai sus īmi aminteşte cu repugnanţă de Joyce, la vremea lui foarte blamat, şi de experimentele sale barbare. El descria īn detaliu, pe cīteva pagini bune, anumite fapte scīrboase: timpul pe care un personaj īl petrecea la 00, cum se umplea īncăperea de mirosuri pestilenţiale etc. Brr!

Poate īn viitorul apropiat pornografia va intra īn Cartea Recordurilor, cine mai ştie?

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

 

 

 

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com