Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

NAIVITATEA - SURSĂ DE VENITURI

PENTRU TOT SOIUL DE INDIVIZI

CRISTIAN ROMÂN

Despre medicamente

Credulitatea oamenilor se transformă de multe ori într-o sursă de venituri pentru tot soiul de indivizi. Nu am făcut statistici privitoare la emisiunile dedicate vindecătorilor şi leacurilor lor minunate (sper că ghilimele se subînţeleg), nu se ştie dacă aceste tratamente au vreo altă eficienţă decât uşurarea buzunarelor unor oameni naivi, din simplul motiv că ele nu sunt testate în nici un fel, aşa cum se întâmplă cu medicamentele şi tratamentele medicale serioase. Dar medicamentele produse de marile companii farmaceutice sunt cu adevărat eficiente? Acolo nu există posibilitatea manipulării publicului?

În principiu, pentru omologarea unui medicament trebuie parcurşi anumiţi paşi standardizaţi, prin care se autentifică eficacitatea acestuia şi lipsa efectelor secundare. Totuşi în această procedură complicată există destule fisuri, destule posibilităţi de manipulare a rezultatelor obţinute, astfel încât companiile farmaceutice pot lansa pe piaţă medicamente care să nu producă rezultatele înscrise pe prospectul de utilizare. Acesta este şi motivul pentru care 11 publicaţii medicale de prestigiu din lumea întreagă au simţit nevoia să ceară informaţii precise despre testele clinice efectuate în vederea omologării medicamentelor.

Gigantul GalaxoSmithKline acţionat în justiţie pentru medicamentul Paxil

Redactorii şefi ai celor 11 publicaţii, organizaţi în Comitetul Internaţional al Editorilor Jurnalelor Medicale (Internaţional Committee of Medical Journal Editors - ICMJE) au luat deja o decizie importantă. Nu se vor mai publica rezultatele testelor clinice, dacă nu vor fi făcute publice specificaţiile testelor încă înainte de a începe. Altfel spus, încă înainte de a verifica eficienţa unui anume medicament, vor trebui să fie trecute într-un registru public informaţii, cum ar fi: mărimea lotului de pacienţi, durata şi procedura testului, precum şi efectele ce se aşteaptă a fi obţinute. Trebuie să remarcaţi că aceste date sunt extrem de importante. Medicamentele nu trebuie testate la întâmplare, aşa, numai pentru a „vedea ce iese”, ci trebuie analizate din timp, prin diferite metode ce stau la dispoziţia producătorilor, capacităţile lor terapeutice. Un alt aspect important al acestei abordări constă în faptul că nu vor mai putea fi ascunse publicului testele clinice eşuate. În momentul de faţă marile companii farmaceutice au o aureolă luminoasă de infailibilitate, lucru, cel puţin uneori, departe de adevăr.

De multă vreme se încearcă să se ofere publicului informaţii complete asupra testărilor la care sunt supuse produsele farmaceutice nou lansate pe piaţă, dar până în prezent argumentele nu fost suficient de puternice pentru a depăşi rezistenţa producătorilor de medicamente. Pentru a fi corecţi, pentru a nu ne plasa în tabăra celor ce nu au decât de criticat, trebuie să spunem că există deja semnale pozitive, venite de la marile companii. Dar acestea au venit abia după ce lucrurile ajunseseră deja într-un impas. Se întâmplă că procurorul general statului New York a acţionat în justiţie gigantul GalaxoSmithKline, pentru medicamentul Paxil. În rechizitoriu se arăta că au fost ascunse publicului informaţii care sugerau faptul că medicamentul Paxil,  un antidepresiv, poate induce tendinţe suicidare în proporţii mărite, faţă de lotul martor, care primise numai un placebo.

Se cuvine să vă spunem un mic amănunt. Atunci când se testează un medicament sunt alese două loturi de pacienţi. Unul dintre ele va primi medicamentul adevărat, iar celălalt va primi unul inactiv. Este foarte important ca nici unul dintre pacienţi să nu cunoască ce tip de produs a primit. În etapa următoare se compară efectele asupra celor două loturi şi se consideră că medicamentul este eficient numai dacă a avut efecte benefice asupra lotului care l-a primit în proporţii semnificativ mai mari decât în cazul lotului martor. Se apelează la această procedură tocmai din cauză că omul are uneori capacitatea de a se vindeca numai crezând în eficacitatea unui  anume tratament (asupra acestui subiect cu adevărat interesant vom reveni cândva).

Revenind la compania GalaxoSmithKline, vom spune că aceasta a acceptat plata unei despăgubiri de 2,5 milioane de dolari şi a decis publicarea pe site-ul propriu a datelor complete privitoare la testelor clinice efectuate. Ca rezultat al acestei întâmplări alţi lideri în domeniul farmaceutic au decis crearea unei baze de date în care fiecare companie să îşi poată publica rezultatele testelor clinice, atât a celor reuşite, cât şi a celor nereuşite. Acest semnal este unul pozitiv, dar el nu poate înlătura neîncrederea ICMJE, care solicită ca toate datele să fie administrate de către agenţii nonprofit, care să impună standarde pentru validarea rezultatelor înscrise în baza de date. Este dat şi un exemplu în acest sens, site-ul administrat de către US National Lybrary of Medicine pe care îl puteţi găsi la adresa www.clinicaltrials.gov.

De ce am insistat asupra acestui subiect? Vedeţi, adevărul nu poate fi influenţat de nimic. El este pur şi simplu adevăr. Desigur, ar fi prea mare orgoliul omului de ştiinţă, dacă ar susţine că este în posesia adevărului absolut, dar scopul ştiinţei acesta este: să ne apropiem, bazaţi pe rigoare, de întreg adevărul ce ne poate fi accesibil. Dar în domeniul medical, acolo unde miza financiară este enormă, banul poate impune drept adevăr rezultate insuficient verificate (asta ca să ne exprimăm delicat). Iar pentru ca banul să nu mai decidă trebuie stabilite criterii clare de verificare, criterii care să nu poată lăsa porţi deschise înşelătoriilor.

Post scriptum

S-a comunicat de curând că o mare companie producătoare de medicamente a retras de pe piaţă un anumit produs, pierzând astfel miliarde de dolari. Motivul? S-a demonstrat că medicamentul cu pricina putea produce, în anumite împrejurări, infarct. Deşi probabilitatea producerii de incidente grave era extrem de scăzută, a fost preferată această măsură radicală, însoţită de publicarea tuturor datelor legate de testele clinice la care a fost supus medicamentul respectiv.

Cristian ROMÂN

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)