|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana |
|
Nivelul analitic la Cotroceni Titus Filipaş
Impresii si pareri personale in FORUM
La inceputul lunii noiembrie 2005, Departamentul de Comunicare Publica al Administratiei Prezidentiale, departament coordonat de doamna Adriana Saftoiu, a transmis neintentionat pe adresa electronica a unui ziar din Bucuresti, o ''Analiza de impact media'' realizata dupa ziare, emisiuni radio si tv. In anul 1988, specialistul japonez in gestionarea calitatii Shigeru Mizuno, prezentand « diagrama de afinitate » pe piata instrumentelor manageriale de calitate, spunea ca metoda aceasta « …clarifica probleme importante insa nerezolvate, prin colectarea unor date verbale din situatii dezordonate si confuze, analizand apoi aceste date verbale printr-o afinitate reciproca… » (vezi Mizuno, S., ed. 1988. "Management for Quality Improvement: The 7 New QC Tools", Productivity Press,Inc., Cambridge MA.). Probabil ca aceasta ar fi fost metoda cea mai potrivita pentru a fi aplicata si ''Analizei de impact media'' realizate de o echipa de la palatul Cotroceni platita din banii contribuabilului roman. Desi se bazeaza in esenta pe un proces creativ, ce evita intentionat si declarat procedurile si regulile apriorice ale logicii formale, diagrama de afinitate creeaza pana la urma si o doza de « logica formala », prin faptul ca instituie ordine intr-o lista produsa printr-un proces oarecum aleatoriu. In general diagrama de afinitate este un mijloc de a face lucrurile complicate mai clare printr-o abordare conceptuala ascendenta (‘bottom up’) a problemelor. Prin combinatia intre « creativ » si « formal », diagrama de afinitate isi defineste caracterul de « abordare organica », tipica in general demersurilor conceptuale ‘bottom up’. ‘Diagrama de afinitate’ se mai numeste ‘diagrama KJ’, sau ‘metoda KJ’, dupa initialele numelui si prenumelui autorului- japonezul Kawakita Jiro. Diagrama de afinitate nu a fost inventata in mod special de Kawakita Jiro pentru a fi aplicata managementului de calitate, totusi, gradual, diagrama KJ s-a transformat intr-unul dintre cele mai folosite instrumente in managementul de calitate si in planificare. Diagrama de afinitate a fost inventata doar cu scopul de a se descoperi grupari semnificative de idei intr-o lista cu date calitative brute, indiferent de zona de provenienta a ideilor. In alcatuirea diagramei de afinitate, este important sa lasi ca gruparile sa rezulte intr-un mod cat mai natural cu putinta, punand la lucru preferential emisfera dreapta a creierului, mai curand decat in acord cu niste categorii pre-ordonate. Sa reamintim aici ca tocmai absenta unor elemente pre-ordonate sau anticipative este tipica unei abordari ascendente, ‘bottom up’ Analiza cu diagrama de afinitate aplicata unei mari cantitati de date in primul rand calitative, date intr-o aparenta amorfa, fara structura relevanta, evidenta de la prima privire, adauga valoare respectivei cantitati de date. In ''Analiza de impact media'' realizata de echipa de la Palatul Cotroceni se foloseste in mod frecvent sintagma „cuvinte cheie”. Cuvintele cheie pentru diagrama de afinitate sunt ‚adaugarea de valoare’. Aceasta este necesara facilitarii unui act decizional ulterior. Este greu de surprins ‚adaugarea de valoare’ in ''Analiza de impact” facuta de echipa de la Palatul Cotroceni. Atunci cand discuta problema ‚adaugarii de valoare’ prin efectuarea unei diagramari de afinitate, specialistii de la M.I.T. recomanda ca procesul ‘adaugarii de valoare’ sa fie continuat prin diagramari Pareto si diagramari de cartare cauzala. Or, asa ceva lipseste in documentul care a scapat in media. Nu putem blama echipa analistilor care lucreaza la Cotroceni ca nu continua procesul adaugarii de valoare, dar structura documentului “scurs” nu sugereaza ca acesta ar fi cazul. ''Analiza de impact media” realizata la Cotroceni nu este decat o simpla clasificare de inventar prin termeni precum „pozitiv”, „negativ”, ori „neutru”, termeni ce apartin unei banale ideologii comuniste. Am impresia ca echipa de analisti de la Cotroceni se multumeste doar ‚sa munceasca’, fara sa adauge si valoare.
|
|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana |
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Webmaster (editor) : conceptia paginilor,
redactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Prezentarea grafica, design: Lucian Hetco. |