|
NOUA ORDINE SAU DE CE TI-E
FRICA, NU SCAPI
Prof. dr. Viorel Roman
consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
Impresii si pareri personale in FORUM
In urma cu trei decenii, S.U.A. au renuntat la
paritatea $ /dolar = aur. De atunci valoarea dolarului o stabileste
cererea si oferta, piata valutara. Arabii credeau ca americanii au slabit,
ca pentru petrol vor primi numai hīrtii verzi (petrodolari) si īn
octombrie 1973 Siria si Egiptul ataca Is-raelul. Egiptenii trec Peninsula
Sinai si tancurile siriene ajung in Galilea.
Israelul era īn mare perlicol la inceputul razboiului de Jom-Kipur, pina
cind Ariel Sharon, premierul de azi, trece Canalul de Suez, inpotriva
ordinelor superiorilor sai. Arabii ajung in deruta, defensiva si
U.R.S.S.-ul, Leonod Brejnev amenita cu bomba atomica, daca Israelul nu se
re-trage. NATO ca si S.U.A. intra in alerta.
Evreii se supun intereselor marilor puteri, dar arabii joaca cartea lor
forte, scad brusc extractia de petrol, pretul creste de patru ori si
tarile apusene sufera un soc de neuitat. Cu timpul impasul e depasit.
Petrodolarii revin, se reinvestesc in apus.
La vremea aceea, presedintele S.U.A. Richard Nixon nu putea sa asiste īnsa
neputincios cum lumea islamica submi-neaza economia occidentala. Asa ca a
ordonat un plan de ocuparea cīmpurilor petroliere din Arabia Saudita,
Kuwait si Abu Dhabi. Numai englejii erau consultati in aceasta operatie
secreta.
Din punct de vedere militar nu se intrevedea nici o dificultate. Doua
brigazi pentru Arabia Saudita si cīte una pentru Kuwait si Abu Dhabi ar fi
fost suficiente. O oarecare rezistenta era de asteptat numai in Kuwait
unde Irakul era asistat si inarmat de Uniunea Sovietica.
Partenerii planului de ocupatie - dupa cum releva documentele accesibile
de putin timp cercetatorilor -, atit americanii cit si englejii erau
constienti si pregatiti mai ales de consecintele pe termen lung.
In primul rind de mīnia arabilor neputinciosi. Ea va fi de durata si la
fel de sigura ca si nemultumirea rusilor, care se aprecia ca nu vor
interveni cu Armata Rosie. O rezistenta occidentala de tip imperial atit
la nemultumirile lumii islamice cit si la cea a ortodoxo-comunistilor era
luata b-neinteles īn calcul de anglo-americani.
In al doilea rīnd, nici vesteuropenii n-ar fi fost prea fericiti cu o
interventie īn Orientul Apropiat, pentru ca anglo-saxonii ar fi actionat
īn numele cruciatilor occidentali si le-ar fi cerut apoi tuturor
apusenilor un sprijin neconditionat. Aceste pretenti de hegemon, dupa
opinia analistilor, vor per-turba relatiile nord-atlantice.
In 2003 S.U.A. si Anglia ocupa Irakul si analiza de acum trei decenii e
confruntata cu realitatea. Nemultumirea arabilor este evidenta, cea a
rusilor e estompata oare-cum de teroristii ceceni, iar prietenia din-tre
S.U.A. si Europa/ UE are fisuri vizibile. Exact cum s-a prevazut.
Prof. dr. Viorel Roman
consilier academic la Universitatea din Bremen,
Germania
|