Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Nu există public sau nu există jurnalişti?

 

Petre Flueraşu

grafica de Roca

 

 

Foarte mulţi jurnalişti se plâng astăzi de calitatea publicului, foarte mulţi aleg să se izoleze în postura unor indivizi neînţeleşi, care sunt forţaţi să răspundă în faţa patronilor, să reziste diferitelor presiuni şi mai ales să facă în permanenţă compromisuri.

Şi evident, toate acestea sunt datorate publicului, care nu vrea decât senzaţional, care refuză cu obstinaţie să guste genuri inedite, un public care alege să cumpere tabloide, să asculte manele sau să se uite captivat la telenovele şi la meciurile de fotbal. Un public din mijlocul căruia jurnaliştii se exclud cu obstinaţie, insistând pe apartenenţa lor la o castă privilegiată. Era mass-mediei definită de gate keepers a apus demult, mai ales în contextul dezvoltării societăţii astăzi. Unii descoperă posibilităţile ascunse ale platformelor de tip web 2.0 în timp ce alţii plâng pe catafalcul presei de semnătură, cam astea sunt diferenţele între Occident şi România.


Citeam acum câteva zile pe un blog despre reticenţa publicitarilor în faţa blogurilor, iar comparaţia era făcută cu o revistă glossy pentru femei. Evident, publicul ţintă al revistei era atacat, acuzat de superficialitate, etc. Oamenii au tendiinţa să se plângă, să îi acuze pe ceilalţi, fără să accepte că problema ar trebui pusă altfel.


Nu publicul este vinovat pentru că anumite publicaţii nu sunt cumpărate, nu consumatorii trebuie atacaţi atunci când un produs nu funcţionează. Dacă vrem să fim performanţi, dacă vrem să nu fim învinşi întotdeauna, trebuie să abordăm problemele constructiv. Nu avem succes, atunci trebuie să ne transformăm, să oferim altceva. Nu mai suntem în postura unor învăţători, trebuie să fim în primul rând entertaineri. Spectacol, pentru că viaţa e scurtă, spectacol, pentru că publicul este singurul care contează.


Vremea ifoselor a trecut. Trăim într-o anumită perioadă istorică şi trebuie să ne adaptăm ei. Cei care sunt în contratimp nu vor reuşi niciodată să se impună. Iar secolul 21 nu mai are timp de pierdut cu cei care nu reuşesc să se integreze. Oamenii de mass-media, dacă vor să îşi recâştige credibilitatea în faţa publicului, trebuie să se gândească în fiecare moment la ceea ce îşi doreşte acesta. Chiar dacă indirect, ziarele şi revistele viitorului vor fi scrise exclusiv de public.


Ar trebui să ne întrebăm în momentul în care spunem că nu există public, nu cumva publicul nu găseşte nimic care să merite? Nu cumva jurnaliştii au uitat să facă parte din public? E simplu, însă din păcate astăzi foarte mulţi uită că pentru a fi un bun profesionist, trebuie să accepţi întâi că eşti om...

 

Petre Flueraşu

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)