O bulă speculativă

Dr. Titus Filipas

Impresii si pareri personale in FORUM

În rubrica economică a ziarului Le Figaro din 16 august 2006, a fost publicat articolul ‘Ruée sur les entreprises miničres canadiennes’. Aici se poate citi :« Războiul pentru achiziţionarea minelor a început, el fiind provocat de cursul mondial în continuă creştere al materiilor prime, în particular de cursul metalelor. De cîteva săptămîni, preţurile metalelor flirtează cu cele mai înalte preţuri istorice. Cauza? Bulimia pentru metale a ţărilor mari în creştere economică, India şi China. Această creştere a cursului metalelor provoacă o partidă de Monopoly la scara planetei. » - « La guerre des mines a bel et bien commencé, provoquée en fait par les cours des matičres premičres, en particulier ceux des métaux. Depuis quelques semaines, ils flirtent avec leurs plus hauts niveaux historiques. La cause ? La boulimie de deux grands pays en pleine croissance, la Chine et l'Inde. C'est cette flambée des cours qui incite les grandes entreprises miničres ŕ se livrer ŕ une partie de Monopoly ŕ l'échelle de la plančte. »

« Întrucît cererea chineză pentru metale nu arată nici un semn de încetinire, preţurile metalelor îşi continuă ascensiunea. În ultimii cinci ani [...], ele au progresat cu 400 % în medie. » - « Comme la demande chinoise ne donne aucun signe de ralentissement, les cours promettent de poursuivre leur ascension. Depuis cinq ans, ceux du cuivre, du zinc et du nickel ont progressé de 400 % en moyenne. »

În circuitele integrate din electronica de consum se folosesc fire de aur - "gold wires" (vezi Dictionary of Computers la http://www.tiscali.co.uk/reference/dictionaries/computers/data/m0030289.html)

Pentru creşterea economică este nevoie deci de o cantitate uriaşă de aur, exploatată în orice condiţii. Pe data de 22 aprilie 2005, agenţia de ştiri Reuters transmitea din Elveţia următorul comunicat : “Zurich - Compania Gabriel Resources din Canada a început procesul prin care cere avizul ambiental pentru exploatarea celei mai mari mine de aur din România, a spus directorul CEO de la Gabriel Resources.”

Directorul CEO de la Gabriel Resources pur şi simplu intenţionează să folosească oportunist o mare „gaură neagră” din legiferarea românească pentru mediul înconjurător. Legislaţia ambientală şi de ecologie industrială în România este obsolită, acesta este un fapt recunoscut în mod oficial. Compania Gabriel Resources intenţionează să exploateze oportunitatea oferită de această falie existentă acum în legislaţia românească pentru protecţia mediului.

Interviul acordat agenţiei de ştiri Reuters de către domnul Oyvind Hushovd, director CEO (chief executive officer) la firma Gabriel Resources Ltd.cu baza în Toronto, avea următorul titlu: “Gabriel Says Romania Gold Project Not Harmful”- “Gabriel spune că proiectul minei de aur din România nu deteriorează mediul”.

Totuşi, există o lungă serie de exemple ale deteriorărilor de mediu produse de activităţile companiilor miniere canadiene care lucrează în străinătate. În documentul “Cadru politic pentru reglementarea activităţii companiilor miniere canadiene ce operează pe plan internaţional” - “A Policy Framework for the Regulation of Canadian Mining Companies Operating Internationally”, care poate fi găsit pe Internet la adresa http://www.miningwatch.ca/updir/Policy_Framework.pdf, se poate citi: “Expansiunea internaţională a activităţii companiilor miniere canadiene a fost însoţită de unele dintre cele mai rele dezastre ecologice : Los Frailes în Spania, Omai River în Guyana, deversările Marcopper în Filipine, mina Porgera din Papua Noua Guinee.” - “Expansion of Canadian mining overseas has been accompanied by some of the world’s worst environmental disasters: Los Frailes in Spain, the Omai River in Guyana, the Marcopper spill in the Philippines, and the Porgera Mine in Papua New Guinea. ” Lista exemplelor deteriorărilor în starea mediului înconjurător produse de companiile miniere canadiene continuă pe mai multe pagini de document.

Pe situl web al companiei Gabriel Resources, http://www.gabrielresources.com/home.htm, am găsit următoarea asertare de performanţă managerială : “In the case of gold mining operations planned for Rosia Montana, Romania, the Gabriel Resources Company has pledged to observe the highest standards of corporate responsibility.” Această clamare de respectare a celor mai înalte standarde de management ar trebui să fie reflectată într -o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats). Iar în ceea ce priveşte calitatea managementului ambiental practicat de Gabriel Resources, la ‘punctele forte’ (Strengths) ale lui Gabriel Resources ar fi fost necesar să fie enumerată adoptarea standardelor ISO 14001 şi EMAS II pentru managementul ecologic al întreprinderilor industriale. Ar fi fost de aşteptat, pentru atingerea unei ţinte clamate de dezvoltare durabilă, ca firma Gabriel Resources să se instituie într- o ‚sursă deschisă’ de know how către întreprinderile industriale din zonă. Constatăm că nu acesta este cazul, pentru că nici măcar în cadrul strict al firmei Gabriel Resources nu sunt aplicate standardele ISO 14001 şi EMAS II.

Directorul CEO de la Gabriel Resources Ltd., domnul Oyvind Hushovd, afirmă, vezi http://www.earthworksaction.org/news.cfm?newsID=12&catID=1, că firma pe care o conduce pleacă de la încercarea de rezolvare a problemelor de poluare create de vechea exploatare a minei de aur de la Roşia Montană, începînd din vremea ocupaţiei romanilor în Dacia Felix. Totuşi, întrebăm din nou care sunt regulile internaţionale de rezolvare a temei? Fiind o problemă locală, era necesară o abordare conceptuală locală (bottom-up approach), plecîndu -se de la o ‚Agenda 21 locală’. Această abordare este cerută de Codul de practică recomandat la conferinţa la vîrf de la Johannesburg din anul 2002, World Summit on Sustainable Development (WSSD). Pentru Roşia Montană, la Gabriel Resources nu există totuşi un asemenea înscris şi un asemenea document, ceea ce ridică serioase probleme privind conformarea lui Gabriel Resources la standardele pentru dezvoltarea durabilă.

Firma minieră Gabriel Resources afirmă că foloseşte managementul ambiental la stadiul dell’arte (“state of the art”). Această clamare de performaţă la stadiul dell’arte în managementul ambiental este unilaterală şi total subiectivă. Într- adevăr, modelul fiducial de management ambiental la stadiul dell’arte în industria minieră este stabilit de organismul internaţional chemat International Council on Mining and Metals (ICMM). Se mai ştie că începînd cu anul 2002, organizaţia ICMM a devenit partener la ‘Iniţiativa UNEP/SETAC pentru managementul ambiental industrial pe baza ideii de ciclu de viaţă’ -‘The UNEP/SETAC Life Cycle Initiative’. Reamintim aici că UNEP reprezintă sigla pentru United Nations Environment Programme – ‚Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător’, iar SETAC este sigla pentru organizaţia de management al ştiinţei Society of Environmental Toxicology and Chemistry.

Iniţiativa UNEP/SETAC pentru managementul ambiental industrial pe baza de ciclului de viaţă’ a fost un răspuns al comunităţii ştiinţifice internaţionale la Declaraţia de la Malmö din anul 2000, în care se cere în mod expres guvernelor (Romania a semnat Declaraţia de la Malmö) să sprijine evoluţia spre economii naţionale bazate pe conceptul ecologic al ciclului de viaţă în industrii. Misiunea iniţiativei respective este : “Dezvoltarea şi diseminarea intrumentelor pentru evaluarea oportunităţilor, a riscurilor, a regulilor de echivalare prin contrapartidă asociate cu produsele şi serviciile pe întregul ciclu de viaţă, pentru realizarea dezvoltării durabile.” - “To develop and disseminate practical tools for evaluating the opportunities, risks, and trade-offs associated with products and services over their entire life cycle to achieve sustainable development.”

Organizaţia ICMM (International Council on Mining and Metals) recomandă insistent (‚strongly recommends’) abordarea pe ciclul de viaţă (‚life cycle thinking’) a problemelor din minierit. Cel puţin aceasta este opinia domnului Paul Mitchell, secretarul general la ICMM, opinie exprimată în articolul „Taking up the life cycle challenge” http://www.icmm.com/newsletter.php?rcd=20

În acelaşi articol se subliniază faptul că „ICMM şi membrii săi continuă să promoveze conceptele ce trebuiesc implementate pentru a se obţine o dezvoltare durabilă.” Şi încă mai specific : „ICMM a lansat un Community Development Toolkit pentru dezvoltarea comunităţilor miniere, prin parteneriat cu Banca Mondială. Acesta este un ghid ‘how to’ pentru augmentarea dezvoltării unei comunităţi umane în jurul operaţiilor miniere, un ghid pentru a fi folosit în toate stadiile ciclului proiectului, de la antamare şi pînă la închiderea exploatării miniere. Acest Toolkit conţine 17 instrumente conceptuale distincte, clasificate în cinci categorii : Evaluarea, Planificarea, Construirea relaţiilor, Programul de Management, şi Monitorizarea.” - „ICMM has launched the Community Development Toolkit in partnership with the World Bank. It is a ‘how to’ guide to enhance community development around mining operations, for use at all stages of the project cycle from exploration through to closure. The colour coded Toolkit features 17 individual tools and is divided into five main categories: Assessment, Planning, Relationships, Program Management, and Monitoring and Evaluation.”

Compania Gabriel Resources care clamează intenţia sa de a folosi cele mai înalte standarde manageriale pentru realizarea dezvoltării durabile a comunităţii umane de la Roşia Montană nu sugerează că foloseşte acest ‚Toolkit ICMM&World Bank’, adică ‚bordul cu instrumente conceptuale de management’ în minierit. Încă o indicaţie a faptului că firma Gabriel Resources nu ţine cont de recomandările organizaţiei ICMM pentru dezvoltarea durabilă în minierit.

Din studiul "Putting the metal into life cycle thinking", http://www.icmm.com/newsletter.php?rcd=20,

autor John Atherton, director de programe la ICMM, cităm aici: „In fact, LCA is one of the few tools that deal adequately with both the environmental and economic reality of a product.”

Reamintim tot aici că Analiza pe ciclul de viaţă, desemnată şi cu acronimul ACV (Life Cycle Assessment, LCA) este un instrument din managementul de calitate pentru sprijinirea procesului de raţionament prin care se efectuează judecăţi de valoare în decizii complexe de politică ambientală, în mod special în contextul dezvoltării durabile.

Aceste principii ale ICMM sunt respectate la stadiul dell’arte în industria ninieră a nikelului, vezi http://www.nickelinstitute.org/index.cfm/ci_id/202.htm, unde evaluarea de impact ambiental se realizează pe baza instrumentului managerial numit ‚cradle-to-gate LCA’.

În cazul specific al exploatării miniere de la Roşia Montană, noi recomandăm evaluarea de impact ambiental prin metodologia ‚cradle-to-gate LCA’ de tip consecvenţial (consequential LCA).

De ce nu a realizat firma Gabriel Resources o analiză LCA pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană ? Deoarece un asemenea studiu este foarte scump, între 100 000 de dolari, şi 500 000 de dolari. Toate arată că firma Gabriel Resources nu îşi permite să folosească aceşti bani, ori nu dispune de aceşti bani. Este o sugestie că Gabriel Resources este numai o ‚bulă speculativă’. După obţinerea avizului de mediu in România, preţul firmei Gabriel Resources pe piaţa companiilor miniere din Canada va creşte enorm.

Dr. Titus Filipas

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)