Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

O constituţie neconstituţională

Octavian  Căpăţînă *

Instituţia eminamente politică care se ocupă cu  constituţionalitatea  legilor  şi regulamentelor Parlamentului, a validat referendumul din 2003, cu toate suspiciunile  cu  privire la prezenţa a 50 % din electorat şi a numeroaselor  sesizări ale societăţii  civile. Validarea cu cântec a referendumului de către Curtea Constituţională a fost  susţinută politic de  aproape tot spectrul parlamentar.

Dar să vedem ce  surprize ne rezervă textul din 2003 şi să o luăm crescendo.Faptul că în art. 91 s-a trecut de la o formulare precisă la una relativă, imprecisă, ca şi cum noi am  avea nevoie de echivocuri, de formule interpretabile, este totuşi un fapt mărunt pe lângă altele.

Că art. 50, care se referă la persoanele cu handicap, e ininteligibil, că în  art. 41 se  fac  enumerări tautologice, par mici greşeli ale unora care au luat salar pe o noapte, ca să prezinte a doua zi un proiect de constituţie.

In  art. 92 şi din alin. 2 şi din alin. 3 aflăm acelaşi lucru: că dacă e agresiune armată, sau dacă e război şi parlamentul nu e în sesiune, se convoacă de drept în  24 h ...

Dacă  în  art 136 se fac referiri la bogăţiile de interes public fără ca acestea să fie stabilite, sau în  art.139 se vorbeşte de un  Consiliu Economic şi Social fără ca măcar să i se precizeze scopul - sunt, tot amănunte care n-ar trebui să trezească interesul public, decât orgoliul profesioniştilor, în  lingvistică şi logică şi ruşinea  juriştilor care au scremut plăsmuirea.

Încă din art.1 se relativizează legea fundamentală, atunci când se face referire la "idealurile  revoluţiei din  decembrie 1989". Adică  idealurile cui? Ale lui Ion Iliescu sau ale lui Corneliu Coposu, ale lui Silviu Brucan sau ale lui Vasile Paraschiv, ale  lui Laszlo Tökes sau ale Doinei Cornea, ale  lui Mircea Dinescu sau ale lui Paul  Goma? O asemenea relativizare era „demnă” si la locul ei intr-o constituţie de pe vremea lui Stalin, sau a oricărui alt dictator, care „garanta” idealurile.

Revocarea sau suspendarea primului ministru, ca membru al cabinetului, din  art. 106 , 107 şi 109 , nu este clarü, ridică în continuare  semne de întrebare.

Art. 73 ( fost 72) atentează la logică; acest  unic articol precizează domeniile care sunt reglementate de legi organice, ultimul fiind,   citez: - şi   t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede sic) ! 

In  art. 35 găsim o prevedere demnă de profesoara Valev, din anii `60 şi anume: statul  se obligă la aplicarea  politicilor regionale în  concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene. Dar dacă politicile Uniunii nu coincid cu  interesele comunităţilor  române, ce  facem?   Adică statul, să zicem de data asta, german n-ar  trebui să asigure politici de dezvoltare în concordanţă cu interesele germanilor!? 

Prin  art.16 (4) pe lângă faptul că se consacră o inovaţie constituţională mondială- dacă  aderăm, atunci ... (vezi prof. Daniel  Barbu,   interviu  BBC), în acest aliniat se mai pune şi sub semnul întrebării un deziderat al comunităţilor  locale şi  anume descentralizarea. 

Dacă contradicţia din art. 16(1) şi  62 (2) a fost menţinută din vechiul text, în schimb a adăugat o nouă  contradicţie gravă.Toată  construcţia si logica constituţională conform căreia parlamentul reprezintă voinţa poporului şi prin urmare este  - unica  autoritate  legiuitoare  [art. 61(1)] se  năruie în faţa  prevederii din  art. 147 (1) prin care o instituţie numită, politic Curtea  Constituţională,  e mai presus de  parlament. E  bine de subliniat, încă odată, că această contradicţie nu exista în  vechea Constituţie. Mai sunt şi altele  probleme şi de formă, mărunte dar şi grave.

Octavian  Căpăţînă

Cluj - Napoca, octombrie  2003

* Nota autorului: Observaţiile  de  mai  jos am  încercat să le  public, înaintea referendumului,dar fără succes. Nici un redactor (din ţară)  n-a  îndrăznit sau n-a vrut  sa le  publice.

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)