EDITORIAL

OXIGEN  PE  DATORIE

Maria Diana Popescu, Agero

De la comicăria „să trăiţi bine”, trecem, precum grecii, la drama „să trăiţi din ce puteţi”. Va fi o vară agitată pentru romāni, guvernanţii vor dīrdīi de nepăsare, liderii celor două mari cartele sindicale vor mima greve, iar măsurile de dure  impuse de F. M. I. īi vor trimite pe mulţi romāni la periferia existenţei. Pichetările şi manifestaţiile nu mai au efect. Acordurile cu F.M.I. au nenorocit multe ţări, următoarea perioadă va fi greu de depăşit. Umilinţa pe care este nevoit să o īndure romānul e ca un ghimpe īn coastă, datoriile statului vor fi plătite tot  din punguţa cu doi bani a săracilor. „F. M. I. şi U. E. ne fură un secol de drepturi sociale”!, „Bogaţii să plătească pentru criză!”, au strigat grecii ieşiţi īn stradă pentru a treia oară din februarie īncoace. Peste 40.000 īn centrul Atenei şi alţi aproximativ 14.000 la Salonic au protestat īmpotriva măsurilor fiscale drastice, implementate de Guvern īn schimbul planului de salvare a Greciei cu 110 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani. Grecia fierbe īncă; mă īntreb ce ţară īi urmează, dacă F. M. I.-ul vine tot mai des şi la noi īn ultima perioadă, ca să ne controleze, să ne ameninţe cu diplomaţie, aşa cum face un dictator, cīnd vrea să ia pielea de pe cel vizat.

Va mai fi oare economia de piaţă centrul religiei capitaliste după grava scoatere din ritmul ei biologic? Capitalismul nu a murit deocamdată, dar se pare că simptomele bolii incurabile lucrează cu lopeţile din dotare la propria criptă, criza fiind de fapt metastaza diagnosticată de către specialişti. Măsurile pripite ale decizionalilor lumii mai mult ajută la adīncirea gropii, decīt la găsirea unor soluţii de reanimare a statelor īmbolnăvite cu iresponsabilitate, cum este de exemplu guvernul Greciei, care, umflīnd necalculat lefurile aparatului de stat, la fel de numeros ca şi cel romānesc, a trimis ţara īn faliment. Grecia este prima ţară din zona euro care are nevoie de oxigen pe datorie. Nu acelaşi lucru au făcut nemţii. Mai chibzuiţi, mai precauţi, n-au mărit salariile, nici n-au umblat la taxe pe timpul crizei. La acest moment ei sīnt liniştiţi, noi sīntem datori vīnduţi. Cunoaştem īn istoria umanităţii exemplul multor ţări aflate īn pragul falimentului, dar care au reuşit cu demnitate să supravieţuiască, īn ciuda faptului că o conjunctură sau alta le-a fost potrivnică. Să ne amintim cum a rezistat Argentina, zguduită īn 1998 de o criză economică de amploare, generată de proasta guvernare internă, cu toate că o lungă perioadă de timp a refuzat să-şi achite datoriile uriaşe către puterile lumii.

Să recapitulez un subiect mai vechi: trīmbiţata „reconstrucţie economică şi stabilizare din Balcani”, prin infuzie de capital străin, s-a dovedit a fi o mega-afacere mīrşavă, care a adus profituri de miliarde de dolari organismelor internaţionale. Rezistenţa romānului la batjocură este un fel de moştenire genetică, cum neruşinarea este o calitate exemplară a politicienilor şi a bogătaşilor. Viaţa uşoară şi catifelată cu cheltuială se ţine domnilor guvernanţi, adică se ţine cu leii autohtoni, īn rest, comparaţia mea nu putea alege altă imagine a puterii junglei (īn care poporul se zbate să trăiască de la o zi la alta) sau ca simbol al stupizeniei şi al prădării statului, decīt leii. Credeţi că leii de la putere vor lăsa ciolanul din gheare?

Degeaba īmi bat capul cerīndu-le responsabilitate, seriozitate şi patriotism celor ce ne conduc. Mai bine tu, romāne, deşteaptă-te!, şi ascultă īncă o dată şi īncă o dată IMNUL. Legaţi fedeleş, precum sīntem, de iţe străine, n-avem decīt să mergem īn sensul indicatoarelor plantate de puterile lumii, adică să rămīnem īn jug, slugărind organismelor cu mască de unitate. Privită cu scepticism de la primii paşi, U. E. nu duce īn  acest moment lipsa contestatarilor. Uniunea este firavă, sentimentul de apartenenţă la spaţiul comun este timid, superficialitatea aderenţei nu va fi īnvinsă curīnd, bătrīnul continent este zdruncinat de contradicţii şi mişcări sociale. Precum am mai afirmat, căile politicii au fost īntotdeauna mīloase, īmbīcsite de interese meschine, de trădare, de crime, de şantaj, de slugărnicie, de ură şi dispreţ faţă de omul de care istoria a tras īntotdeauna cu dinţii.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com