EDITORIAL

PALME GRELE

Maria Diana Popescu, Agero

Contextul ultimilor ani seamănă cu o piramidă construită din cărămizile corupţiei şi complicităţii īn formă continuată. Īn acest tip de spaţiu, politicul şi guvernarea s-au pierdut īn reţeaua de traficanţi sub acoperire, legitimată de instituţiile statului. Percheziţia şpăgilor şi numirilor frauduloase din vămi, soldată cu zeci de arestări săptămīna trecută, e de fapt o luptă cruntă īntre clanurile mafiote de la putere care controlează piaţa subterană a banilor. Franks de Romānia, altă bubă pentru noi, a cerut la recenta vizită privatizarea masivă a obiectivelor economice scăpate de flagel, tăierea ajutoarele pentru īncălzire, majorarea tarifele CFR, RATB şi Metrorex, reducerea numărului de medicamente gratuite, a paturilor din spitale, a numărului de spitale. Tot săracul trebuie strīns cu uşa! Mafioţii puterii huzuresc īn vīrful munţilor de bani şi ne hlizesc īn nas de la tv. Cīnd e vorba de turta de pe vatra lor, inventivitatea cu privire la sursele de stors nu are limite. Greşesc intenţionat şpaga şi bugetul şi le canalizează spre imperiile personale.

Pentru pensionari nu sīnt parale, pentru medici nu sīnt parale, sīnt doar pentru dumneavoastră, cei care vă daţi specialişti īn conducere şi īn democraţie, cei care ne scormoniţi prin buzunare, exploatīndu-ne cu profesionalism şi cu abnegaţie. „Dumneavoastră care nu cunoaşteţi nici deşertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului şi cari, īn taină, rādeţi de ele īntre pahare, ştim că dispreţuiţi ţara, că dispreţuiţi acest popor blānd şi moale, care vă īngăduie să vă jucaţi cu soarta lui...”, afirma Eminescu īn ms. 2257, referindu-se la partidele politice din Romānia. „Domnule! Dumneata calomniezi ţara, dumneata, cinic şi corupt, insulţi naţiunea. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu naţiunea. Ba nu, domnişorilor, nu sunteţi dv. naţiunea, nici unii, nici alţii, măcar generaţiunea toată, căci naţiunea are zeci şi zeci de generaţiuni. Dv. puteţi fi o generaţiune, un fragment, drept să vă spun cam mizerabil şi cam putred al acestui corp ce trăieşte zeci de secole: naţiunea”. Diagnosticul mizerabil s-a perpetuat de-a lungul vremii, furia clasei politice īn lupta pentru acumularea de averi uriaşe nu poate fi uşor īmblīnzită, deşi istoria le-a servit destule īnvăţături şi palme grele. Tratament nu există deocamdată, īntrebarea e dacă se va ridica vreun medic din oricare parte a sănătăţii, īn stare să găsească leac pentru caracatiţa corupţiei, īnainte de a distruge cu totul sănătatea fiinţei naţionale.

Pīnă una alta, noi suportăm efectele adverse ale bolii lor, generată de avariţie, acaparare şi abuz. Dacă analizăm prăpastia adīncă dintre bogaţii şi săracii ultimelor decenii, dacă privim mostrele grosolane de avere ale primei clase īn comparaţie cu ultima, vom avea sentimentul că stereotipiile psihologice enunţate de Marx īn drama sa istorică sīnt cum nu se poate de fidele situaţiei de azi. Romānia e īnghiţită de buruieni, de pīrloagă, iar supermarcheturile străine aciuate īn mediul de afaceri romānesc ne vīnd īn procent de 80% legume şi fructe modificate genetic. Cum să nu merg cu gīndul la ideea, un pic exagerată prin neadaptare, că ar trebui reīnfiinţate urgent CAP-urile prădate de ageamiii care au pus mīna pe putere după 1989? Bugetul irosit la turism pe pīrtii de schi, pe zăpadă artificială, pe tăiatul panglicilor la zeci de edificii fără folos, de către ministreasă şi şleahta drăgălaşă de asasini ai economiei, ar fi de un real folos investiţiilor īn agricultură. Modul de a cheltui bugetul naţional īn limba economică de plastic a occidentalilor, īncīt adevărul să nu ajungă niciodată la noi, va face, nu peste mult timp, ca romānii să locuiască la corturi. Aflarea adevărului despre hoţiile puterii n-o să ne vindece ca neam, nici măcar nu ne va face liberi, dar trebuie ştiut: ipocrizia este sursa acestui capitalism clientelar, acestei jalnice tele-democraţii, cu oribila ciocnire dintre minciună, hoţie şi prostie, acestei justiţii clădite pe dominaţia fărădelegii. Īn mult-hulita epocă de aur se făcea agricultură, nu şagă. Distrugerea deliberată a agriculturii cu patrimoniu cu tot, a adus ţăranul romān şi piaţa de produse agro-alimentare īn sapă de lemn. Ar trebui vīndute urgent sutele de cizme, pantofii, poşetele de lux, vilele, maşinile şi toate bunurile din declaraţia de avere ale ministreselor, miniştrilor, ale tuturor politicienilor şi baronilor locali şi cumpărate maşini agricole. Ce rămīne să se acopere din datoria cămătarului mondial FMI. Foametea comandată pe meleagurile noastre e parte dintr-un program mondial. Miniştrii agriculturii au fost pe rīnd fie angajaţi ai corporaţiilor multinaţionale īn domeniu, fie funcţionari ai instituţiilor mondiale pentru agricultură, exact acolo de unde vin seceta, ploaia şi inundaţiile.

Tot aşa cum anumiţi oficiali din sănătate, funcţionari ai WHO, ne-au adus an de an virusuri inventate şi vaccinuri toxice, ministerul agriculturii, īn toate legislaturile de după 1989, a lucrat pe rupte la fărīmiţarea şi la īnstrăinarea patrimoniului agriculturii. S-au distrus capacitatea de producţie şi īntreg lanţul economic, de la bobul şi firul de grīu pīnă la pīinea din raft. Pīinea de azi e pregătită cu afīnători şi aditivi cancerigeni, numai bună de īnmormīntări şi parastase. S-a reuşit degradarea biologică a plantelor, introducerea īn masă a chimicalelor, a OMG-urilor. Noi ne-am căptuşit cu statutul de ţară dependentă de importuri. Dintr-o agricultura prosperă, care asigura fondul de piaţă intern plus export, nimic n-a mai rămas. Scopul? Genocidul, fireşte. Sīnt sigură, acum regretaţi pīinea neagră naturală (cea de azi e colorată artificial), salamul cu soia nemodificată genetic, roşiile delicioase cu miros de rug (cele din import au gust de plastic şi toate acelaşi diametru), uleiul bunicii fără apă adăugată, merele ionatan care umpleau camera de aromă. Condamnarea păturii sociale majoritare a venit odată cu moartea economiei romāneşti. Eliminarea izolării statelor a făcut īn mod practic politica de interese a puterilor mondiale. S-a urmărit, nu ajutorarea ţărilor proaspăt eliberate, ci deraierea de la propriul progres, de la propria ordine economică, crearea unui haos necesar invaziei economice străine. Ai noştri au deschis porţile la perete, am devenit piaţă de desfacere, rezervorul romānesc de forţă de muncă inteligentă şi ieftină s-a deschis şi curge continuu spre īnstrăinare.

Maria Diana Popescu

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com