Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Unii membri din Parlamentul Romāniei īncearcă să suprime pentru a doua oară Biserica Greco-Catolică din Romānia

Pr. Ioan-Irineu Fărcaş, München

Iniţiativă legislativă clamoroasă īn Parlamentul Romāniei īmpotriva Bisericii Greco-Catolice. După o suprimare abuzivă timp de 41 de ani, din partea regimului comunist (1948-1989), această Biserică martiră riscă o nouă suprimare.

 Preoţii şi credincioşii greco-catolici din Germania īşi exprimă nemulţumirea şi īngrijorarea faţă de proiectul de lege 368/2007, repropus pe ordinea de zi a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Trei deputaţi PD-L insistă să lase Biserica Greco-Catolică şi fără puţinele bunuri pe care le-a redobāndit pānă acum

După ce că această Biserică Romānească īncă nu şi-a primit īnapoi decāt o mică parte din bunurile care i-au fost confiscate abuziv de către regimul comunist, trei deputaţi din Ardeal, Ioan Oltean, Augustin Zegrean şi Daniel Buda, se zbat de doi ani să treacă prin Camera Deputaţilor, proiectul de lege 368/2007 privind regimul juridic al bunurilor imobiliare, aparţinānd cultelor religioase ortodox şi greco-catolic din Romania. Deşi a primit avize negative din partea Consiliului Legislativ al Senatului, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor, Guvernului Romāniei, precum şi a votului negativ din Senat, iniţiatorii acestui proiect l-au pus din nou pentru dezbatere pe ordinea de zi a Comisiei Juridice ce se va īntālni īn şedinţă comună cu Comisia pentru Culte īn perioada 27-29 ianuarie 2009, ca ulterior să fie supus la vot īn plenul Camerei Deputaţilor.

Opinia comună referitoare la acest proiect de lege este că īncalcă drepturi fundamentale ale omului, īncalcă drepturi garantate de Constituţia Romāniei, dreptul de proprietate, īngrădeşte libertatea religioasă şi afectează buna convieţuire dintre credincioşii ortodocşi şi greco-catolici īn Romānia.

Proiect de lege bazat pe o lege comunistă din 1948

Proiectul are evidente tendinţe de naţionalizare, īntr-o formă care să convină nu posesorului de drept, ci masei. Printre altele, acesta prevede ca “īn cazul trecerii religioase de la un cult la altul, averea parohială urmează credincioşii proporţional cu numărul persoanelor care decid să treacă la un alt cult religios decāt cel iniţial”. Acesta este, īnsă, un fragment din legea 177 din anul 1948, abrogată īn 2007. Cu alte cuvinte proiectul nu ţine cont de cine este proprietarul de drept ci de cine este majoritar şi puternic. Se ştie īnsă că principiul proporţionalităţii funcţionează cu succes, īn dauna principiului de drept, īn forme de guvernare mai puţin democratice. Īn cazul concret al Bisericii Greco-Catolice din Romānia el este de două ori discriminatoriu, pentru că această Biserică, din anul 1989 şi pānă astăzi nu a beneficiat de condiţii normale de activitate. Īn 85% din parohiile greco-catolice Sfintele Slujbe şi activitatea pastorală se desfăşoară īn Şcoli, case particulare, centrale termice sau sub cerul liber, deoarece bisericile, casele parohiale şi cimitirele nu au fost retrocedate. Justificarea īn anul 2009, īntr-un Stat membru al Uniunii Europene, al unui proiect de lege pe baza unei legi comuniste din anul 1948 şi al unor crime de pe urma căreia au murit şi au suferit mii de persoane, face discutabilă existenţa Statului de Drept īn Romānia.

Un exemplu grăitor de aplicare al principiului proporţionalităţii este cel al Mănăstirii Nicula, ridicată de Biserica Greco-Catolică şi aparţinānd de drept acestei Biserici. Īn ciuda faptului că există hotărāri judecătoreşti de retrocedare, Mitropolia Ortodoxă a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului ţine cu dinţii de ea, refuzānd retrocedarea, ba mai mult, construind pe terenul mănăstirii o adevărată catedrală.

Proiect de lege discriminatoriu

Proiectul de lege, īncercānd să reglementeze regimul juridic al patrimoniului imobiliar aparţinānd cultelor ortodox şi greco-catolic, prin raportare la cultul majoritar şi la cultul minoritar, nu ţine seama de faptul că īn afară de cultul ortodox şi greco-catolic īn Romānia sunt recunoscute şi alte culte religioase cărora nu li se aplică acelaşi tratament. Sunt, de pildă, in Transilvania sate care īnainte de 1945 erau majoritar săseşti. Astăzi, după plecarea saşilor din Transilvania īn Germania, īn acele sate mai sunt 2-3 familii de saşi. Din fericire, nu se pune problema ca bisericile, casele parohiale sau cimitirele lor să treacă īn posesia cultului majoritar. Acelaşi lucru se īntāmplă īn cazul multor comunităţi bisericeşti neoprotestante, cultului mozaic, etc. Numai īn cazul greco-catolicilor se aplică principiul proporţionalităţii.

Din aceste motive considerăm că proiectul de lege este unilateral, discriminatoriu şi īncalcă grav drepturile acestei Biserici, prin legiferarea de facto a furtului de biserici, case parohiale şi cimitire greco-catolice, īnfăptuit de Statul comunist ateu prin legea 358 din 1 decembrie 1948.

Solicitare către Statul Romān

Statul Romān are datoria legală şi morală să restituie proprietăţile pe care le-a confiscat de la Biserica Greco-Catolică īn 1948, proprietăţi care astăzi se află, fie īn posesia Statului, fie a Bisericii Ortodoxe. Īn ceea ce priveşte bisericile greco-catolice care astăzi se află īn posesia Bisericii Ortodoxe Romāne, Biserica Greco-Catolică şi-a arătat disponibilitatea īncă din 1990 ca după retrocedare, de la caz la caz, să ajungă la o īnţelegere separată cu parohia ortodoxă pentru celebrări alternative īn bisericile greco-catolice. Deja s-a făcut dovada din partea Bisericii Greco-Catolice īn acest sens, iar īn diverse locuri unde s-au recuperat bisericile greco-catolice, se celebrează alternativ.

O deschidere similară se vede şi īn Occident, unde Biserica Romano-Catolică pune la dispoziţia credincioşilor ortodocşi romāni sute de biserici catolice pentru celebrări alternative. Acest model este funcţional şi acceptat de Biserica Ortodoxă Romānă dar numai īn afara ţării, unde credincioşii ortodocşi romāni sunt minoritari, iar alţii le īntind o mānă de ajutor.

Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi

Pr. Ioan-Irineu Fărcaş

Conducătorul Misiunii Romāne Unite din Germania

Ataş 1

Textul scrisorii trimisă de Preafericirea Sa Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bicericii Romāne Unite cu Roma, Greco-Catolice, Preşedintelui Romāniei, Domnul Traian Băsescu şi Primului Ministru al Romāniei, Domnul Emil Boc

Atas 2

Scrisoare catre Emil Boc, primul ministru al Romaniei

Atas 3

Scrisoare catre Guvernul Romaniei

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)