EDITORIAL

PĂTLĂGELE  ŞI  GRAVITAŢIE

Maria Diana Popescu, Agero

Din dorinţa disperată de a ţine pasul cu timpurile, unii oameni de ştiinţă aruncă pe piaţă acceleratori de informaţii, meniţi să distragă atenţia de la problemele reale ale lumii sau să o atragă asupra unor teorii peste care s-a aşezat praful. Mai nou, s-a propus spre aprobare Parlamentului romān un controversat proiect de lege, prin care prostituţia nu mai este prigonită. Să fim serioşi, nu cred că politicianul care a venit cu propunerea urmăreşte binele furnizoarelor de plăceri. E īncă o modalitate de a scoate bani din impozite şi nu m-ar mira deloc dacă īn scurt timp şi cerşetorii ar fi obligaţi să plătească impozite. Totuşi, rămīne de clarificat o mare dilemă: cine a creat legea gravitaţiei? Nu cumva guvernele noastre postdecembriste? Nu cumva cei care le-au alcătuit, crezīndu-se mai presus de orice lege, au creat din Tot, Nimic?; deoarece, conform ultimei ipoteze a fizicianului Hawking, la punctul zero al creaţiei deja funcţiona legea gravitaţiei. Atunci, fie acela nu e punctul zero, fie nimeni nu e capabil să explice īn ce constă Facerea. Hawking ar face bine să rămīnă fizician, nu profet. Rămīne totuşi de lămurit cine a creat legea gravitaţiei, din oricare moment ar fi īnceput ea să existe. Dacă ne e greu să recunoaştem, putem totuşi să-L numim Dumnezeu pe inventatorul ei. Restul sīnt teorii īn vīnt despre Facerea lumii, emise de cercetătorii care doresc să ne arate că noi trebuie să dormim liniştiţi, iar ei vor deşuruba, după caz, naşterea şi viitorul Universului. Tot aşa şi dragii noştri politicieni, care īntrebaţi despre starea jalnică a naţiunii răspund cu avocăţeală cum că sistemul bielă-manivelă, folosit pentru implementarea teoriilor şi a măsurilor durabile, adică a sintagmelor de dus cu preşul, respectă legea gravitaţiei, de nici ei nu mai pricep nimic.

Că ne-a fost confiscată demnitatea şi ni s-a schimbat radical viaţa īn şuvoaiele repezi şi tulburi ale vremii, constatăm cu toţii. Dar că toată vara am plătit ca să ne lepădăm de sănătate īn pieţe şi īn supemarcheturi, consumīnd pătlăgele vopsite şi crescute forţat cu chimicale, unele cancerigene, e de-a dreptul scandalos. Īn ţara noastră zeci de hectare cultivate cu tomate au fost hrănite cu etrel sau 24D, chimicale extrem de toxice pentru organismul uman, care le colorează uniform şi le grăbesc drumul spre consumatori. Substanţele nu pot fi găsite īn magazine, se vīnd ilegal, reprezentīnd asul din mīnecă al cultivatorilor şi al comersanţilor. Pīnă şi ştiinţa īn care ne pusesem bază īşi mută periodic teoriile de pe un picior pe altul, dovadă că e şi ea limitată. Stephen Hawking, īn recenta lucrare publicată, revine asupra unor teorii mai vechi, susţinīnd că universul s-a creat prin fenomenul gravitaţiei, ceea ce şi Einstein a afirmat, cu toate că nu a explicat cine a creat gravitaţia. Nu am niciun dubiu, mai tīrziu altcineva va dovedi că acea fiinţă supremă, pe care o numim Dumnezeu a creat Tot. Teoria string-urilor, avansată recent īn cartea sa, e o ipoteză neverificată, aşa că nu putem crede decīt īn ceea ce a fost demonstrat şi verificat pīnă acum. Nu afirm că religiile sīnt potrivnice cunoaşterii ştiinţifice, īn măsura īn care ea este, īn mod real, cunoaştere a naturii, īntrucīt Dumnezeu este atīt autorul naturii cīt şi al descoperirilor lăsate la īndemīnă omului. Condiţia este ca ştiinţa să nu ne īndepărteze de Dumnezeu. Īn concluzie, nu poate exista vreun conflict īntre religie şi ştiinţă, atīta timp cīt fiecare din ele este au­tentică şi rămāne īn aria care īi aparţine īn mod natural. Sfinţii din vechime care au īntocmit tīlcuirile la Cartea Facerii s-au folosit de cunoaşterea ştiinţifică a naturii din timpul lor, īn măsura īn care se po­trivea subiectului. Religia īl īndeamnă pe om să adune din Univers şi din viaţă īnţelesurile divine, motivīnd că astfel creşte īn cunoaştere şi īn comuniune, iar ştiinţa cu toate rezultatele ei, ca roade ale raţiunii căutătoare de sensuri şi conexiuni, īi asigură paşii spre progres.

Cīnd ştiinţa şi religia īncetează a mai fi căi de creştere spirituală īn co-responsabilitate, pentru integritatea creaţiei şi calitatea vieţii umane, se ajunge inevitabil la dezechilibru. Avem destule exemple īn care societatea ştiinţei a adus cu sine numeroase riscuri şi catastrofe. Īntrebuinţate autonom, pătimaş şi īn scopuri financiare, ştiinţele pot face ca lumea,  această armonioasă şi complexă alcătuire de viaţă şi de lucruri, să devină un cīmp al suferinţei. Lumea este deja marcată profund īn ultimul timp, este agresată de războaie, de dizarmonii, de dezechilibre şi inechitate socială. Fiinţa biologică a omului şi fiinţa naturii sīnt ameninţate de īntrebuinţarea fără măsură şi fără morală a bio-tehnologiilor. Planificarea vieţii l-a transformat pe om īntr-o unealtă de producţie şi atīt, iar risipa din societăţilor opulente contrastează profund cu sărăcia oamenilor din regiunile subdezvoltate ale globului, unde se moare īncă de inaniţie şi sete. Să nu mai plīngem pe ruinele existente, să căutăm soluţii la noi acasă, astfel ca ţara noastră să nu mai ciugulească boabe de la mesele străinilor. Romānia are o tradiţie religioasă, are multe capete luminate cărora li se refuză invenţiile, inovaţiile şi demersurile ştiinţifice īn scopuri umanitare. Un caz recent e savantul romān Gheorghe Sārbu, cel ce a descoperit tratamentul īmpotriva cancerului, după patruzeci şi doi de ani de studiu şi cercetare aplicată īn domeniul medicinii. Savantul poate argumenta vindecarea mai multor afecţiuni, inclusiv a cancerului, dar statul romān se dovedeşte ignorant faţă de o descoperire extraordinară. De fapt nu se doreşte vindecarea cancerului, ba mai mult, se pare, sīnt induse diverse boli prin sistemul de vaccinare, alimentaţie şi consum. Planeta ar deveni neīncăpătoare dacă am trăi cu toţii fericiţi pīnă la adīnci bătrīneţi. De aceea, tocmai de aceea, oculta mondială consideră necesare războaiele şi catastrofele naturale şi se străduieşte să pună umărul la declanşarea lor.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com