Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

PATRIARHUL, DINESCU ŞI BERBECUŢII

 Horia BLIDARU

Compoziţia grafică de Roca

Comentarii de la cititori la subsidiar

 

 

N-a apucat bine Ortodoxia românească să-şi desemneze Întâistătătorul, că Mircea Dinescu, străjerul purităţii naţionale, a suit treptele CNSAS-ului, rostind istoricele cuvinte: „Astăzi s-ar putea să pârlim nişte berbecuţi în sutane aurite”. Şi, de îndată, pe jăratecul ce ardea zglobiu de câteva săptămâni, au mai fost aruncate nişte dosare, numai bune să întreţină focurile Gheenei pământeşti în care musai trebuie să se cureţe Biserica. Fireşte, dacă s-ar putea, spre bucuria unora, ar face bine să se cureţe de tot şi să nu le mai încurce socotelile.

 

După ce au transformat perioada de până la parastasul de 40 de zile al Patriarhului Teoctist într-un Purgatoriu în care au fost târâţi înalţii ierarhi şi, o dată cu ei, Biserica Ortodoxă Română, capii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii - una din cele mai parazitare şi mai toxice instituţii din România - au decis să dea lovitura de graţie, a doua zi după alegerea Patriarhului. Surpriză, însă: numai în cazul episcopului de Alba, ÎPS Andrei Andreicuţ, s-au confirmat informaţiile, deja existente, că ar fi colaborat cu fosta Securitate. În rest, nimic. Dezamăgit, poetul-trombon a ieşit pe aceleaşi trepte - întipărite, de pe acum, în conştiinţa publică - şi a glăsuit trist: „Din păcate, s-a scremut muntele şi a ieşit un şoricel'”.

 

Ei, dar lucrurile nu pot să rămână aşa. Nu e lucru curat la mijloc. Nasul cel ager al Dinescului adulmecă, deja, ceva. „A stat 10 ani în străinătate, dar nu avem nimic”, zicea el, ieri, bănuitor, despre noul Prea Fericit. Aiasta nu se poate! Pasămite, dosarul o fi fost ars. În neagra zi de 23 decembrie 1989. De ce neagră? Cum, nu ştiţi? Vedeţi dacă şedeaţi în faţa televizoarelor şi vă uitaţi la filmul „Mircea, fă-te că lucrezi Revoluţia”? În 23, se zice că ar fi fost arse dosarele a 13 persoane. Observaţi simbolistica: nici mai mult, nici mai puţin decât 13. Al 13-lea element cine era? Nimeni altul decât cel căruia-i rezolvă el, Dinescu, Prea Fericirea, cât de curând.

 

La vremea aceea, Daniel Ciobotea avea 38 de ani, intrase în viaţa monahală de nici doi ani şi era proaspăt consilier patriarhal. Fusese, vreme de opt ani, lector la Institutul Ecumenic din Bossey şi profesor asociat la Geneva şi Fribourg, în Elveţia. Aceasta, după ce studiase, deja, în străinătate: la Strasbourg (Franţa) şi la Freiburg im Breisgau (Germania). Mai mult, dovadă a colaborării sale cu duşmanul, în 1979 îşi susţinuse teza de doctorat la Strasbourg, teză pe care, într-o formă lărgită, sub îndrumarea mentorului său, Dumitru Stăniloae, a susţinut-o, un an mai târziu, şi la Bucureşti. Sugerez onor CNSAS să ia la purecat dosarele suspectului Stăniloae, chit că s-a dus la Domnul între timp, iar Ministerul Educaţiei să facă bine să se autosesizeze, pentru că miroase şi a plagiat aici.

 

Multă vreme, Ortodoxiei noastre i s-a reproşat închistarea. Acum, când în fruntea ei se află un om şcolit în Apus, el trebuie să dea socoteală despre cum a fost aceasta cu putinţă. De asemeni, lui Bartolomeu Anania, cel întemniţat la Aiud de comunişti, i se caută acul colaborării în carul cu fân al unei vieţi tumultoase şi mărturisitoare de complexitate intelectuală şi de profunzime creştină. Pentru că, nu-i aşa, trebuie să mai fi funcţionat şi alte raţiuni atunci când, în 1966, a fost trimis la românii din SUA, nu doar cererea lor de a li se trimite un fost deţinut politic, solicitare de nerefuzat în contextul în care regimul de la Bucureşti făcea tot posibilul pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Occidentul. Iar faptul că Bartolomeu a aflat abia la eliberarea din închisoare că, în vreme ce el îşi ispăşea pedeapsa, îi murise mama şi lui nici măcar nu se îndurase cineva să-i spună – ei, bine, faptul acesta e cusut cu aţă albă şi poetul curăţirii noastre trebuie să-l descâlcească săptămâna viitoare, când îi discută cazul cu SIE.

 

Se va mai screme muntele CNSAS şi Dinescu va mai întreţine focul, doar-doar vor cădea nişte berbecuţi. Dar astfel de avortoni se descalifică singuri în faţa poporului drept-credincios, prin fiecare vorbă nesăbuită care trădează răul ce-i mână împotriva Ortodoxiei.

 

Horia Blidaru

octombrie 2007

http://blidaru.wordpress.com

 

Comentarii de la cititori

 

------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:'comentariul meu'
2. Tema / articolul / autorul::'Patriarhul, Dinescu si berbecutii - Horia Blidaru'
3. Numele si prenumele Dvs.:'Munteanu Lucian'
4. Adresa Dvs. E-mail:'ametist4mi@yahoo.com'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):'0040 259 427 081'
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):'0723 05 69 46'
7. Textul mesajului Dvs.:'Iata "comentariul" meu fata de sedinta DUMNEZEILOR care decid prin vot (= o modalitate absolut subiectiva !), acordarea vizelor de intrare in impartia... dreptilor. Cu regretul ca ironia nu patrunde prin scuturile pieilor bine tabacite de bovine.

Iar morala?

„Moartea citeste ziarul!”
Scria un poet slobozan
Anti metaforeean
Desi poseda cu tot harul –
Ca fiu de taran –
Neaosul limbaj de baragan
Si „talenteee” cu carul

Vicleanul, tot viclean!
Si-a iubit cititorii
A fentat procurorii
Amagind detractorii
Pacalind turnatorii
An dupa an

Pe toti îi are la mâna
Oachesul de Slobozia
Si în cenesas
Le face mai grea agonia
Ca mereu îi amâna

Morala, stimati boieri-mari ?!?
Moartea nu mai citeste ziarul
Si-a pus ochelari
Acum rasfoieste… dosarul

Oradea 19 septembrie 2006


Noru SILVAN


 

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)