HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

EDITORIAL

 

PE  CATAFALC

Maria Diana Popescu, Agero

 

E adevărat, din 3 februarie a īnceput anul iepurelui şi potrivit horoscopului chinezesc ne īntrebăm cui şi de cine īi e frică la Cairo, cine cu cine se bate? Revolta a venit pe Nil pentru că egiptenii aveau nevoie de un supliment la raţia de hrană sau marile puteri au aruncat din nou zarurile? Stăpīnirea zonei egiptene e īncă īn testare, consemnată īn ediţii secrete, precum programul cardului de asigurat, aflat īn lucru. Totu-i real, dragi cititori, doar dictatura petroliştilor se aude că va lua sfīrşit. Veştile vin de la o echipă de cercetători britanici de la Laboratorul Rutherford Appleton, de līngă Oxford. Īn curīnd va fi pusă pe piaţă benzina artificială, bazată pe hidrogen. Nu poluează şi e de trei ori mai ergonomică. Īnsă, atīta timp cīt va exista diplomaţie secretă, va exista conspiraţie şi corupţie. La noi, furtuna de măsuri din sănătatea se sparge tot īn buzunarul romānului, ministreii sīnt interesaţi numai de colectarea de taxe de la populaţie. De ce nu şi-ar frīnge mintea şi viteazul Attila īn programe legislative impredictibile, de ce nu şi-ar īnfige singur piroanele răstignirii? Azilele se extind īn fostele spitale, bulversīnd cu totul sistemul medical, lotul de medici tineri angajaţi anul acesta se zbat să supravieţuiască doar cu 800 de lei pe lună. De ce n-ar pleca din ţară īn bloc aceste capete  luminate, dacă salarul nu le ajunge decīt fix pentru chirie şi īntreţinere? Să recapitulăm: sănătatea este pe marginea prăpastiei, să n-o īmpingem! Funcţionează la cota de avarie, cu un buget mult sub limita suportabilă. Īn cei peste douăzeci de ani nu a existat nicio strategie de conducere, ca determinare. O mai mare dezorganizare decīt cea de acum, nu ne-a fost dat să trăim! Cauza? Ageamii unşi ca miniştri īn domeniile cheie. Competiţia pare pierdută, reconstrucţia va dura cam tot atīţia ani cīţi s-au scurs īn prăpastia de azi.

 

Un lucru e cert: se strīnge şurubul! Legile nedrepte şi dure sīnt aplicate de armate de funcţionari, care execută īntocmai ordinele şi sancţionează nesupunerile. Aceşti guvernanţi s-au īntrecut īn fapte detrimentale ţării, aruncīnd-o īn capcana cămătarilor mondiali. Globalizarea şi unitatea europeană ne-au băgat la apă, organismele financiare ne cămătăresc oficial, iar noi am luat poziţia de drepţi īn faţa lor. Nu mai avem mīndrie naţională,  ni s-a luat totul! De fapt şi ei sīnt nişte marionete pe care puterea lumii, civilizată doar de gustul banului, īi manevrează ca să le aducă noi victime de jupuit. Democraţia n-a funcţionat deloc normal īn lume, iar rezultatul a fost blocarea planului practic, destinat societăţilor eliberate. Focalizarea puternică a sensului democraţiei pe acumulare şi cīştig prin fraudă, dar şi deficitul de măsuri īmpotriva fenomenului, au generat colapsul economic mondial. La noi, eroarea de īncadrare a economiei de piaţă a aparţinut guvernelor post decembriste, plasarea intereselor naţionale īntr-o poziţie marginală a dus la grave confuzii īntre intern şi extern, Romānia fiind primită doar sub umbrela instrumentalistă a U.E., fără să se poată bucura de atenţie şi sprijin. S-a vīndut aproape tot după telerevoluţie, asta s-a urmărit de fapt.  Guvernanţii s-au  īnghesuit la resursele importante, la şpăgi, comisioane şi plăcerea puterii. O parte din pămīnturi au fost vīndute străinilor, curentul produs de hidrocentralele construite sub mult-hulitul preşedinte răposat, prin truda poporului ne este vīndut tot de străini, petrolul şi gazele ne sīnt extrase, prelucrate şi vīndute de străini, munţii sīnt negociaţi tot cu străinii, ei vor aurul nostru īn schimbul unor poluatori cīt pentru zece generaţii. Chiar nu mai sīnt urmaşi ai lui Decebal īn ţară? Discrepanţele se vor acutiza, la un moment dat se vor urca singure īn capul vīnzătorilor de neam, īi vor mīnca cu urechi cu tot. Buna credinţă a poporului, de care n-am motive să mă-ndoiesc, mă face să descopăr cu uşurinţă cītă amară dreptate are şi cīt de īngăduitor a fost de-a lungul istoriei. Ni s-a dat să trăim īntr-o epocă de generoase tulburări, politica mondială, de foarte elastică interesare a unor grupări financiare, cărora e musai să ne supunem, ne ţin fixaţi īn şurubul sclaviei. Īn nicio altă epocă omul nu a fost obligat să īnghită produsele imorale ale puterii, īn nicio altă epocă dominaţia faţă de OM  n-a avut mlădieri atīt de universale, nu a luat proporţiile unui record greu de īntrecut. Īn contexte istorice nu tocmai confortabile, acest popor, ce nu datorează nimănui nimic, a īncercat să deschidă uşile cu vorbă bună, să incite la raţiune şi morală, a īncercat să adune, nu să risipească, dar prea nedreaptă a fost soarta abătută asupra-i după 1989.

 

Lumea fierbe la propriu peste tot, dar mai cu seamă īn ţările aliate Washingtonului. Tunisia a dat tonul, Egiptul a preluat ştafeta tensiunilor  soldate cu morţi şi răniţi, ceea ce mă īndeamnă să mă īntreb serios asupra contextului de actualitate geopolitică şi, pe termen lung, asupra solidarităţii ideologice sau a rupturii relaţiilor īntre S.U.A. şi unele state vizate a fi aruncate īn haosul organizat, binefăcător puterii americane. Analiştii vorbesc de un nou efect de domino, aşa cum a fost īn anul 1989 īn Europa de Est, cīnd pe catafalc a fost aşezat regimul politic carieristic, incomod puterilor lumii.  Ei iau īn calcul alte ţări ca Yemen, Algeria, Liban şi chiar Iordania. Despre ce fel de securitate vorbim?  Despre una a insecurităţii īn spaţiul probabilităţilor condiţionate, despre securitatea flexibilă din discursuri, despre securitatea teoretică a unei lumi care se dezechilibrează tot mai mult, a unei lumi care, globalizīndu-se, se fragmentează, se scindează, generīnd averi colosale şi siguranţă pentru putere, sărăcie şi nesiguranţă pentru restul, adică pentru 90% din populaţia globului. O securitate imaginară, previzibilă sau imprevizibilă, durată pe suportul intereselor meschine ale entităţilor de putere, care-şi schimbă după bunul plac identitatea de politică externă. Ne place sau nu, singura cale e īntre graniţe, unde ne-au frīnt liniile de forţă şi de rezistenţă, unde am fost trădaţi īn adevărul nostru. Mizīnd pe unitate, vom urca hoţii şi corupţia pe catafalc şi ne vom īnvrednici din nou ca neam.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com