|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL PLĂTEŞTE FUNCIREA, ROMĀNE! Maria Diana Popescu, Agero
Potop īn urma ploilor, oameni care dorm sub cerul liber, taxe mărite, salarii tăiate, inflaţie. Dar ciolanele tot nu s-au terminat, nici nu cred că se vor termina vreodată. Poate atunci cīnd corupţia şi hoţia īşi vor fi finalizat metamorfoza, īngrăşīndu-se de aşa manieră, īncīt să plesnească sub propria slănină. Ciolanele sīnt hrana bio pentru hrăpăreţii de la putere, rosul lor are efecte benefice, hamsterii aceştia vor avea īntotdeauna colţi de tocit. Cīt despre cīinii moralităţii, la fel şi cu ei, la fel şi cu lătrăturile lor false, nevoiţi să le īndurăm. După 1989 clasa politică romānească a acumulat, mai rapid ca nicăieri īn lume, munţi de averi, miliardarii şi milionarii noştri sīnt nişte visterii penale, iar contextul legislativ intern nu face decīt să-i apere de penitenţă. Fiscalitatea n-a fost folosită niciodată ca premisă a dezvoltării, ci pentru a ţine īn funcţii incompetenţii puşi pe căpătuială. Finanţele sīnt o formă de spoliere a veniturilor romānilor, săracii de ei, īn fiscalitate nu se regăsesc, nu se simt birurile plătite, visteria ţării a fost prădată, colectele de taxe s-au anonimat, luīnd căi necurate. Romānii se aleg cu spectacolul din presă, iar jefuitorii cu proprietatea poporului. Vorba lui Marin Preda, anul ăsta finanţele e mai ale dracu ca oricīnd, preşedintele pune a nu ştiu cīta oară sula īn coasta romānului:
- Plăteşti ori nu plăteşti funcirea, romāne? - Păi, n-am de unde să plătesc, ce-ai să-mi faci? - Vin cu jandarmul şi-ţi iau vita din bătătură!.
Ce au adus romānilor anii de capitalism? Televizor liber şi de prost gust, cele mai multe taxe şi cele mai mici salarii din Europa, moluri, manele, bănci, hai-faiv, mess, mii de farmacii, feis-buc(sic!), şomeri, drogaţi, jafuri, virusuri de gripe, vaccinuri mortale, miliardari şi milionari penali, exploatare, dezinteres, cīrpăceală, o clasă politică leneşă, coruptă şi hoaţă, tărăbăgeala demnităţilor publice, mimetisme ale organizaţiilor şi instituţiilor după modelul european, politici de umflare a buzunarelor proprii. Aceasta ar fi imaginea anilor de capitalism, dar şi a aparatului de stat stufos şi incompetent. Caraghios şi de condamnat, pīna acum toţi politicienii de după 1989 au aruncat vina pe Ceauşescu şi pe moştenirea comunistă, dar moştenirea aceea a fost cu adevărat substanţială, de aceea l-au pus repede la zid. Să se ospăteze īn voie din ea, să-şi burduşească bine conturile, iar romānul, care sperase īntr-un trai mai bun, să plătească funcire cu vīrf şi īndesat, să acopere găurile bugetului, adică unii au luat/iau profitul, iar poporul plăteşte. Ce a fost a fost, noi plīngem ce este. Ce va fi, Dumnezeu ştie. Nimeni nu are curajul să recunoască că habar nu are. Tot ce putem observa cu ochiul liber este că profiturile companiilor aparţin hoţilor, iar datoriile, criza financiară şi falimentele aparţin poporului, īndatorat pentru multe vieţi de acum īnainte, salvat de la sărăcie numai de o minune. Ce ne va afecta cel mai grav īn viitorul apropiat? Industrie nu mai avem, agricultură nu, īnseamnă că nu vom avea nici monedă de schimb, tocmai acum cīnd voci ale profeţilor anunţă grīul ca monedă forte şi de influenţă geopolitică. Avem īnsă nevoie de fonduri uriaşe pentru repararea dezastrelor de după inundaţii. Peste 160 de localităţi din 22 de judeţe, peste 5 000 de gospodării şi grădini, peste 20 000 de hectare de păşuni şi fīneţe, peste 20 000 de hectare agricole, aproape 5 000 de hectare de păduri, peste 20 de obiective socio-economice, drumuri naţionale, drumuri judeţene, toate au fost distruse de ape; peste 20.000 de romāni şi-au lăsat īn urmă casele luate de ape, iar alţii se pregătesc de evacuări. Meteorologii nu profeţesc vreme bună nici īn următoarele zile. Īn plus, viitura a rupt zeci de poduri şi podeţe; peste 300 de fīntīni au fost colmatate.
Revenind la strīmtoarea crizei, la strīmtorările la care sīnt supuse ţările sărace, cum este şi Romānia, evident obişnuite cu trusoul cutremurelor sociale şi economice, īn mod sigur ele au şanse mai mari să reziste catastrofelor economice decīt ţările cu nivel de trai ridicat. Gīndiţi-vă, dacă americanilor le-ar fi luate cīte o oră pe zi curentul, apa de la robinet şi aerul condiţionat, ce isterie generală, ce impact uriaş ar avea asupra vieţii lor. Noi, generaţia care ne-am făcut temele la lumina lumīnării şi am avut program la apă caldă şi la căldură, ne considerăm tăbăciţi. O pană de curent, fie şi pentru o perioadă mai lungă, nu va fi prilej de īnec. Fenomene naturale extreme, din ce īn ce mai frecvente, īn locuri tot mai inexplicabile, panica la nivel mondial, miile de morţi şi răniţi care īngrozesc omenirea, constituie climatul propice distragerii atenţiei de la fraudele economice şi militare de pe scena mondială. Să ne amintim de coincidenţa morţii preşedintelui Kaczynschi şi de erupţia vulcanului cu nume greu de pronunţat din Islanda, şi de faptul că staful ţărilor participante la funeralii s-a deplasat pe uscat, numai cel al Rusiei a sosit cu avionul, sfidīnd preumblările celebrului nor de cenuşă. Să ne amintim cum a evoluat starea de fapt după fenomenele de genul marilor cutremure din Hawai, Chile sau după catastrofalele cauzate de uragane şi tsunami. Oamenii erau preocupaţi de supravieţuire, locurile distruse deveniseră junglă, iar la nivel diplomatic zonele se haşurau cu negru: punct ochit, punct lovit.
Să nu credeţi că puterile oculte sīnt străine unor catastrofe naturale, planeta de pe planşetele lor este tīrguită şi haşurată īn funcţie de felul īn care se cade sau nu la īnvoială. Īn rest, Dumnezeu cu mila, īn fiecare ceas călăii fac un pas mai aproape de noi.
Maria Diana Popescu, Agero
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
