Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

EDITORIAL

PRACTICA EXCESULUI SAU SCRIERI IMPRUDENTE

Maria Diana Popescu, Agero

Dacă şi Romānia, la fel ca toate statele lumii, străbate cu pas accelerat pe drumul īmpins īnspre margini de hău, impus de cadenţele politice şi economice internaţionale, apoi nu se cade, nu-i cuviincios faţă de poporul īn care te-ai născut, să-i arunci īn curte, īndoit, īnzecit clişee ale unor poveri scrise şi ilustrate cu asupra de măsură, de care nu se face responsabil poporul acesta, care a traversat īntreg la trup şi la spirit vicisitudinile istoriei. Dar mai cu seamă, nu-i poţi urca lesne şi fără judecăţi de măsură pe eşafoadele pieţelor publice ale lumii pe truditorii lui, cărturarii şi pe cei care au pus cărămizi noi vechilor cetăţi, pentru că de-a lungul veacului poporul nostru a stat pe locul pe care īl merită īn rīndul popoarelor lumii şi, īn mod cu totul special īn Europa. Să ne amintim numai de vremurile istorice īndepărtate şi de lucrările unor mari īnvăţaţi, cărturari şi domnitori romāni, īnscrise īn istoria ştiinţifică a Europei: cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce, stolnicul Cantacuzino, mare diplomat, istoric şi geograf care a tipărit īn Italia o hartă a Ţării Romāneşti, care aducea motivaţii convingătoare ale continuităţii poporului nostru īn Dacia, apoi spătarul Nicolae Milescu, filosof şi diplomat, domnitorul Dimitrie Cantemir, un savant al Renaşterii, care a scris lucrări īn franceză, engleză şi germană. Contribuţia lor a fost una de seamă la patrimonial mondial al epocilor respective. Cam de pe-atunci noi sīntem mintea integrată Europei. Atunci, cum?, de ce i se cere, i se ia, i se dă puţin, i se nesocoteşte aşezarea de-a lungul şi de-a latul istoriei prezente. Poate şi din cauza unor fii risipitori īn stare să-şi nege fiinţa neamului din care provin, cei care-şi construiesc pentru uz propriu tratate despre morală şi despre adevăr, altele decīt cele ancorate īn universal, schiţīndu-şi de fapt imaginea „fugiţilor de acas㔠īn propriile graniţe.

Īi poftesc la o discuţie onestă pe ziariştii care trăiesc tensiunea marilor pasiuni pentru senzaţional, cei care deformează cu artă sau potrivit unor reţete şi scheme şablon realitatea romānească, cei care se cred, cum spunea teologul-filosof Petre Ţuţea, buricul pămīntului, cei care din furii inexplicabile şifonează imaginea romānilor de acasă. Am dat īntīmplător peste o serie de scrieri imprudente pe saitul unei reviste care se adresează romānilor aflaţi cu traiul şi cu munca īn afara graniţelor ţării. Lipsite de gramajul corect al adevărului, textele erau exclamaţiile exasperate ale unui scutier prăbuşit sub greutatea calomniei şi atacului la persoană, nişte ieşiri spectaculoase de sub carapacea deontologiei. Oraşul de baştină, pe unde īşi plimbă anonim lodenul de războinic, este scufundat de textele sale, precum un prunc la botez, dar cu dispreţ īn canalul unui serial insalubru. De parcă nu ar fi fost de ajuns, ilogicul protest jurnalistic se īncheia de fiecare dată cu formula, „vor urma şi alţii”. Aflat īn eroarea şi īn pripeala senzaţionalului, riscă şi fixează capete de acuzaţii, īntoarce roata lumii, supărat pe vecinătatea culturii, a religiei, dar nu se are părtaş decīt pe sine atunci cīnd sentenţionează prefectul, primarul, ierarhul bisericii creştine (un cărturar de toată isprava), diriguitorii de instituţii culturale, conducătorii de reviste, scriitori, poeţi, ziarişti, filosofi, psihologi, un pomelnic īntreg de nume, cărora le pune capul sub ghilotina semidoctismului. O probă de diletantism, o piesă la dosarul autoacuzării.

Cam peste tot īntīlnită īn media scrise, minciuna merge pīnă la gesturi fundamentale. Ne confruntăm deja cu un olimpianism al minciunii. Adevărul şi morala au devenit chestiuni de negoţ. Prea multe comenzi pentru bieţii scribi, prea multe urgenţe. De unde şi ridicolul situaţiei: violenţii, nebunii scriu despre minciună ca despre adevăr. Nu vă lăsaţi niciodată īnşelaţi de eroismul unui astfel de senzaţional media. Nu-i decīt o gravă deformare a imaginii noastre īn lume, opera unor anonimi care vor să se ridice pe dibuite īn lumină, īntunecīnd, ca o fatalitate, cu o imprudenţă care īi īnchide īn cercul celor ce dau cu praştia īn propria fereastră. Ei nu sīnt īn stare să explice din ce se compune patriotismul, conceptul acesta de onoare, pe care nu l-am considerat nici măcar o clipă demodat după evenimentele din `89. Nu-mi dau seama cum ajung şi prin ce oribile īmprejurări li se scurge veninul pe faţa intelectualului romān şi aşa aplecată de umilinţe, de atītea agresiuni morale. Desigur, ştiu să tragă foloase din asemenea răspīntii. Arta de a trece de la o existenţă banală la caruselul ameţitor al renumelui īi proiectează īn ipostaze jenante şi implică, aşadar, şi abilitatea de a se obişnui, fără să le tulbure echilibrul interior, cu slăbiciunile şi cu tot ceea ce īi privează de conştiinţă. Şi nu puţini sīnt ziariştii care īşi arată ţara cu degetul şi o fac de rīs īn satul lumii.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com