Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

PRECARIAT

Prof. dr. Viorel Roman

consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

În secolul trecut un miliard şi jumătate de ortodoxo-comunişti în est şi de confucianişti comunişti chinezi se conduceau după stupida doctrină marxist-leninistă: între muncă şi remunerare nu era nici o legatură, liberatea de mişcare şi de expresie erau tabu. În aceste condiţii era firesc ca lumea liberă, occidentală să  progreseze şi socialismul oriental să se scufunde „la comun” în mediocritate, lipsuri  de tot felul până la colapsul final şi revenirea de bună voie la normalitatea capitalistă prin tranziţie şi globalizare.

Integrarea fostului Lagar moscovit, a Chinei, chiar şi a Indiei în  economia capitalistă a dublat oferta de forţă de muncă pe plan mondial. Un  miliard şi jumătate de proletari, care nu au de vânzare decât forţa lor de muncă, nu mai vor să muncească pe bani puţini, pe cartelă, pentru un steag de  fruntaşi sau o medalie de tinichea, care nu ţine nici de foame, nici de frig, ci vor să trăiască ca în vest, fără aprobări de la funcţionari incompetenţi. Toti vor să  profite de diviziunea muncii capitaliste fără frontiere.

Fiecare a doilea muncitor din lume primeşte încă un salariu foarte mic în comparaţie cu salariile din occident, totuşi suficient de mare, ca să erodeze poziţia privilegiată a occidentalilor dinainte de demontarea Cortinei  de Fier. Aşa au apărut proletariatul euro-asiatic şi precariatul occidental, care se concurează şi depind unul de altul.

In Roma antică proletarii erau cetăţeni liberi, săraci, care nu puteau plăti impozit. In capitalism, proletarii vând forţa lor de muncă. Precar - în latină precarius - înseamnă lipsă de trăinicie, de valoare, de siguranţă, care depinde de voinţa cuiva sau de neprevăzut. Prin amalgamarea acestor două noţiuni: precar şi proletariat s-a ajuns la precariat, care defineşte noua clasă de  săraci din occident, şomeri sau salariaţi, victime ale globalizării, Outsourcing-ului, Offshoring-ului, concurenţei fără graniţe.

Nicolae şi Elena Ceauşescu au încercat să oprească acest proces şi au  fost lichidaţi. Din 1989 românii sunt prinşi în angrenajul tranziţiei,  integrării europene şi globalizării. 2007 înseamnă definitivarea apartenenţei lor la lumea occidentală, UE / NATO din punct de vedere socio-economic şi militar.

Reorientarea ortodocşilor de la Moscova / Constantinopol spre Roma va  urma. Până când vor exista discrepanţele dintre noul proletariat în est şi precariat în vest? Cat timp va dura tranziţia? Tensiunea actuală? După toate teoriile economice, va fi nevoie de trei decenii până când se va ajunge la un echilibru între între oferta enormă de forţă de muncă euro-asiatică şi capitalul occidental, între proletariatul din est şi precariatul din vest. Mai ales aceştia din urmă sunt interesaţi în depăşirea fricţiunilor, dezechilibrelor şi discrepanţelor.

Prof. dr. Viorel Roman

consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)