Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

PRIMUL TCHERNOBYL A FOST LA KYCHTYM

Venera Dumitrescu-Staia, Canada

Īn ziua de 29 Septembrie 1957, deci exact cu 50 de ani īn urmă, a fost īnceputul primei catastrofe nucleare la KYCHTYM (URSS), cānd aproximativ 2 milioane de unităţi de diverse radioelemente, īn principal Stronţium 90 şi Cesium 137, s-au volatilizat īn atmosferă, 18 milioane elemente cazānd īn apropierea orasului Tcheliabinsk, ca urmare a unei explozii de deşeuri depozitate fără precauţie īn apropierea unei uzine care producea plutonium militar. O regiune īmpădurită pe o suprafaţă de 1000 kmp aproape de oraşul Kychtym aproape de munţii Urali, īntre oraşul Chelyabinsk şi Sverdlovsk fiind contaminată pe o zonă de cel puţin 250 kmp transformată īntr-un adevărat cimitir. 30 de sate au dispărut de pe hartă şi zeci de mii de ţărani au fost evacuaţi la īntāmplare, iar sute de locuitori au murit.

Jaurčs Medveev, dizident rus, biochimist de reputaţie mondială, descria īntr-un articol apărut īn jurnalul englez al timpului că accidentul survenit īn 1957 a fost ceva asemănător unei erupţii vulcanice, dat fiind că deşeurile radioactive erau depozitate īn apropiere de primele reactoare militare instalate īn acel loc, astfel că deşeurile proiectate au fost īmprăştiate de vānt, acoperind mai mult de o mie de kmp de pămānt arabil, păduri, lacuri, sate şi oraşe.

Exilat īn Anglia din anul 1972, Medveev nu ştia că această catastrofă petrecută la Kychtym īn 1957 fusese necunoscută īn Occident, fiind surprins de interesul pe care Occidentul a manifestat-o prin destăinurile lui. De fapt, catastrofa nu era chiar necunoscută de toată lumea, dar era considerată "un secret militar". Īn acelaşi an 1957 un accident radioactiv īntāmplat la Windscale (Nordul Angliei), a răspāndit un nor radioactiv deasupra Londrei pānă īn Danemarca, care a cauzat īngrijorarea UKAEA (Commissariat ą l'Éenergie Atomique Anglais).

Un alt savant rus Léon TUMERMAN, fost şef al unui laborator de biofizică la Institutul de Biologie moleculară din Moscova, care a emigrat īn Israel īn 1972, a povestit aceeaşi istorie ca Medvedev. Tumerman a vizitat regiunea Kychtym īn anul 1960 văzānd zona contaminată care devenise zonă interzisă; toate satele erau rase de pe suprafaţa pămāntului, interzicāndu-se locuitorilor şi automobiliştilor de a se opri pe drumurile acelui sector. Aceste mărturisiri nu au fost suficiente pentru a convinge fabricanţii occidentali ai centralelor nucleare, printre care şi Sir John Hill, care a declarat pur şi simplu că "constatarile lui Medvedev si Tumerman sunt  ireale".

A trebuit o mărturisire a ruşilor īnsăşi despre această primă catastrofă pe pamāntul URSS, ceea ce Medveev a şi obţinut, cercetānd amănunţit literatura ştiinţifică rusă, descoperind mai mult de o sută de articole privitoare la efectele Stronţium-ului 90 şi al Cesium-ului 137 asupra mediului īnconjurător, al oamenilor, animalelor, plantelor. Diversitatea subiectelor studiate conţinea: pamāntul, apele, plantele terestre şi acvatice, mai mult de 200 specii de animale, insecte, păsări, peşti, mamifere. S-a dovedit de către grupul Dr.A.I.Ilenko faptul că 21 specii de păsări īn 1967-1968, peşti, īncepānd cu luna Iunie 1969. aprox. 50 specii de raţe, īntre 1970-1972, astfel ca natura şi cresterea contaminării au permis nu numai să repereze regiunea cu destulă precizie, dar şi să determine data accidentului, articolele publicate īn 1968 mentionānd o observaţie pe o perioadă de 10 ani, cea din 1969 pe 11 ani, cea din 1971 pe 14 ani, tipul de accident şi īntinderea pagubelor.

S-a pus īntrebarea, cum de o asemenea explozie a putut să se producă? Dupa Medvedev, ipoteza cea mai probabilă la acea epocă a fost ca nu se extrăgea Plutonium 100% din deşeurile radioactive pentru prepararea bombelor atomice (A). Reziduurile erau foarte simplu aruncate īntr-o groapă betonată, fără fund, astfel că deşeurile se scurgeau progresiv īn pamānt. Din pacate, se ştie că diferitele metale ramān lipite de pamānt, infiltrāndu-se īn diferite straturi, astfel că s-a putut foarte bine forma o zonă unde densitatea de Plutonium era suficientă pentru ca să declanşeze o reacţie īn lanţ, probabil accelerată şi de apele ploilor. Americanii se pare că au avut o problemă asemănătoare, din fericire īnsă īntr-o regiune uscată, putāndu-se astfel săpa īn timp pentru recuperarea Plutonium-ului. Oricare a fost cauza, se pare că CIA americană a fost la curent de cele īntāmplate de la īnceput īn URSS. Cum nu din īntāmplare, avionul spion U2 Powers, doborāt de ruşi pe 1 Mai 1960, a cazut la cāţiva kilometri de Sverdlovsk...

Urmare a revelaţiilor lui Medvedev, un grup antinuclear US īn frunte cu Ralph Nader a obligat CIA - prin legea asupra libertăţii informaţiilor - să publice ce ştia despre această catastrofă, ceea ce CIA a şi făcut, dar numai īn parte, menţionānd că au fost două accidente: unul īn primăvara 1958 şi celălalt īn 1960 sau 1961.

S-a pus īntrebarea legitimă dacă au fost studii comparabile asupra plantelor şi animalelor şi fiinţelor umane? Medvedev a raspuns categoric: NU. Īn URSS radioprotecţia - ca şi restul - erau sub controlul KGB. Două persoane din regiunea afectată, emigrate īn Israel, au confirmat că "mii de victime se găsesc īn prezent īn spitalele din īmprejurimi", iar o altă persoană care a trăit īn regiune 10 ani dupa catastrofă, devenind īnsarcinată, a fost sfătuită să avorteze, ceea ce a şi făcut.  A mai fost de asemenea probat că īn 1969, cel putin CEA francez era la curent cu aceasta catastrofă.

Venera Dumitrescu-Staia, Canada

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)