Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

Protocronismul nu este un proiect *

Dr. Titus Filipaş

Protocronismul este denigrat de către intelectualii GDS-22 în primul rând pentru că nu este un proiect. El este „ideea verificată despre realitate”. Existăm în spaţiul care transformă istoria din antichitatea târzie în Romania orientală după retragerea aureliană de la 271 AD. În Oikumena orientală din veacul IV s-a produs marele punct de turnură în istoria creştină, când „timpul liniar” propus de iudaism se rupe.

Dacă Lenin numea reforma lui Solon din Atena cu termenul înşelător şi pompos „revoluţie”, - deşi era doar implementarea renaşterii saitice în Europa oraşului grecesc--, putem numi „revoluţie” şi fenomenul de ‘socii’- alizare a traco- daco –moesilor. Tranziţia aceasta îi transformă în ‚pastores romanorum’, analogul unor ‚socii’ romanizaţi, vorbind vernaculara neolatină incipientă din Romania orientală. Fenomenul ‚socii’-alizării traco- daco - moesilor este unanim recunoscut de cugetarea creştină ortodoxă la conciliul din 381 AD, prin folosirea apelativului Nova Roma pentru Constantinopol. Fu, acela, primul act protocronist.

Termenul „Nova Roma” inventat la 381 AD era produsul reflecţiilor de grup, al unui ‘think tank’ creştin oriental condus de Ierarhi. În subsidiar, prin statuarea despre Nova Roma se recunoaştea că există şi un Latium Novum. Termenul consacrat ulterior va fi Oikumena latină. Transhumanţa acelor ‚pastores romanorum’ din Latium Novum, adică a traco- daco - moesilor ‚socii’-alizaţi, asigură uniformitatea vernacularei neolatine care va evolua spre Limba Română, consemnată prin acte din secolul IX la Nova Roma.

“Tragedia americană”, ne zicea subliminal romancierul Theodore Dreiser (1871–1945), se ascunde în proliferarea ciclică a sectelor care nu cred în dogma Sfintei Treimi din secolul IV. În finele peliculei sale cinematografice “Close Encounters of the Third Kind”, Steven Spielberg comite un flagrant act de incultură, forţându- i pe oamenii îmbarcaţi pe un starship construit de Aliens a primi ultima absolvire de la preoţi de rit vechi. Dar sacerdotul creştin, --impresionant redat de filmul lui Spielberg--, trebuia să creadă în dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzăm anglicismul. Această doctrină a cugetării teologice din biserica orientală a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni Sfîntul Ierarh Vasile cel Mare, Sfîntul Ierarh Grigore Nazianzus şi Sfîntul Grigore de Nyssa este o teorie a “îndumnezeirii”, adică a Spiritului, Omului şi Creaţiei, o teorie ce exclude posibilitatea existenţei unor ETI, a unor extra - tereştri inteligenţi (Extra Terrestrial Intelligences).

Prin exegeza biblică folosind mijloacele filosofiei eline, teologia cappadocienilor extrăgea hotărât creştinismul din iudaism, despărţindu -l în mare măsură de miracolele lui Moise (trăitor în vremea dinastiei a 19- a egiptene). Teologia cappadocienilor incorpora creştinismului elementele esenţiale de civilizaţie universalistă prezente în renaşterea saitică, aflată la şapte dinastii depărtare de faraonul Ramses cel Mare. De atunci, din secolul IV al erei creştine, se face distincţia netă între Apostoli, care se inspirau din profeţii evrei ce arătau direcţia „timpului liniar”, şi Părinţii Bisericii care se inspirau din scrierile filosofilor Greciei în teoria lor despre om, creaţie şi spirit. Este o distincţie capitală. Părinţii Cappadocieni ai Bisericii anunţau lumea modernă.

Dr. Titus Filipaş

Craiova

* DEX: PROTOCRONÍSM s.n. Curent de idei preocupat să pună în valoare elementele de prioritate în afirmarea unei idei, a unei teme etc. în istoria culturii ( la nivel

 universal ). – Proto- + [sin] cronism.

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)