|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL
RECUPERATORII
Maria
Diana Popescu
Īn redacţia noastră au sosit două oferte de
colaborare din partea unor firme de recuperare. Iniţial m-am gīndit să
răspund fiecărui solicitant īn parte, apoi am constatat că este un
subiect de interes general. Īn ce sens poate exista colaborare īntre o
revistă culturală şi firmele de cămătărie? Adică să-i ajutăm pe
bancherii străini şi autohtoni, odată cu instituţionalizarea statutului
de cămătar şi recuperator, să-i jefuiască de tot pe romāni?
Marile
monopoluri şi bănci fură nestingherit īn haosul din ţara noastră şi īn
cel al revoltelor şi războaielor civile din īntreaga lume. Cercul
fraudulos prin care cei săraci au devenit mai săraci, iar cei bogaţi,
mai bogaţi, a căpătat proporţia unei drame naţionale. Sărăcia evidentă
īn care au fost aruncaţi romānii de politicile mizere şi de propaganda virulentă a băncilor
a īmpins pe mulţi din clasa medie la
īmprumuturi pe zeci de ani, cu dobīnzi uriaşe (i.
e. camătă). Băncile le-au oferit
practic hīrtii virtuale, cărora le-a fost atribuită o valoare cu mult
mai mare decīt valoarea reală a banului. Odată cu tăierea salariilor, a
pensiilor şi cu masivele concedieri, costurile cu īmprumutul i-au ruinat
pe mulţi romāni. Obligaţi să achite dobīnzi mereu crescătoare pentru
suma īmprumutată, care īntre timp s-a dublat, s-a triplat, a crescut de
la an la an de patru, de cinci, de şase ori, restanţierii sīnt daţi pe
mīna recuperatorilor, adică pe mīna unor astfel de firme şi slujbaşi
care funcţionează pe līngă bănci, īn slujba imoralităţii. Presaţi de
obsesivele telefoane ale recuperatorilor, de atitudinea ameninţătoare,
mulţi romāni şi-au pus capăt zilelor sau şi-au ucis īntreaga familie.
Legea
falimentului a luat īn calcul numai companiile şi firmele private,
pentru că mare parte din ele sunt legate de tabla de şah a politicii, nu
şi pe romānii falimentaţi de politica guvernului prin concedierile
colective, iar apoi jefuiţi de bănci cu sprijinul legilor romāneşti.
Niciodată banii n-au fost folosiţi ca mijloc de schimb al valorilor
reale, niciodată n-au fost īmprumutaţi de către bancheri sub o lege
echitabilă, cu un comision minim pentru acoperirea cheltuielilor
aferente. Tipărind hīrtii fără valoare, clica de bancheri-cămătari
mondiali (40 de bănci pe teritoriul ţării) acţionează extrem de eficient
īn dauna romānilor.
Un calcul academic
fraudulos a făcut ca romānii care muncesc şi trăiesc cinstit să fie
datori vīnduţi cămătarilor mondiali. Dobīnzi extrem de mari, dobīnzi
frauduloase la dobīnzi, comisioane de īntīrziere, comisioane la
comisioanele de īntīrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de
5.000 de euro. Doar 10% din datoria creată artificial reprezintă
īmprumutul. Instituţionalizīnd cămătăria, guvernul a manifestat mare
grijă faţă de popor!
Ofiţerii
de credit, adică recuperatorii
agresivi, care se īnrudesc cumva cu cei din clanurile care pretind taxă
de protecţie, iau cu japca bunuri şi valori reale de la īmprumutaţi,
chiar dacă nu s-a garantat cu ele. Romānii plătesc un preţ prea mare
pentru suma īmprumutată, īn condiţiile īn care puterea de cumpărare este
zero, iar inflaţia creşte.
Fericiţi din cale afară pentru că tocmai īşi
imaginează că au descoperit motorul cu reacţie, bancherii străini de pe
teritoriul patriei, dar şi cei autohtoni, infectaţi de aceştia, nu-şi
dau seama că istoria se repetă şi idioţii sīnt aceeaşi. Ştim cu toţii
cine beneficiază de fondurile băneşti deturnate din circuitul economic
mondial, dar mai ştim că şi băncile, oricīt de multe armate ar avea īn
spate, sīnt sortite falimentului, odată cu sistemul vulnerabil care le-a
creat şi le-a alimentat virtual. Aceste firme de recuperare care s-au
īnmulţit ca ciupercile īn regim deliberat de haos, īn frunte cu băncile
care i-au jefuit pe romāni, vor fi īn curīnd o sumbră amintire pentru
coşul de gunoi al istoriei.
Marele vis
de liberate, īmplinit prin lovitură de stat asemănătoare celor din lumea
arabă, a adus multor romāni robia sub multiple aspecte. Economia
capitalistă, motorul deja gripat al sistemului american de piaţă, cu
nenumărate fisuri şi vulnerabilităţi, nu a generat decīt speculă,
fraudă, finanţări false şi a impus guvernelor mici datoriile corupţiei
politice. Războaiele civile, cele īntre state, īn interiorul lor, īntre
etnii, declanşate şi controlate de la centru, īn funcţie de interesul
industriei de armament americane şi de necesarul de resurse, sīnt un
mecanism sofisticat de cucerire şi de īngenunchiere a naţiunilor. Nu mai
sīntem de mult suverani, nici ca stat, nici ca individ. Citeam prin
nişte documente importante, cum că am fi fost suverani atunci cīnd
vagoanele de cereale, carne, alte bunuri de larg consum luau drumul
exportului, iar populaţia nu era ca astăzi la limita supravieţuirii,
datori pe viaţă bancherilor străini. Cum să mai fim suverani, cīnd am
vīndut marile īntreprinderi şi fabrici aducătoare de venit intern, cīnd
am dat pe nimic petrolul, aurul şi gazele şi sīntem hrăniţi, ca popor,
cu deşeurile alimentare chimice venite din afară prin strategii de
protocol, cu tot ceea ce ni se bagă pe gīt ca fiind valoare: băutura din
reclame, medicamente din reclame, prostituţie, incultură din import, şi
aceleaşi feţe de politicieni arondate la putere şi la furt. Organismele
internaţionale au avut grijă ca suveranitatea economică sa fie sub
control. Controlīnd economia, controlul politic şi social este floare la
ureche. Nu sīnt poveşti, nici utopii, planurile lor chiar funcţionează.
Cum capitalismul are nevoie de sclavi, nu de oameni care gīndesc, mă
retrag. Pentru moment. Īmi pun protestul īn apă să nu se ofilească.
Maria
Diana Popescu
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
