EDITORIAL

REGIONALIZAREA, UN FLEAC!

Maria Diana Popescu

Cīnd grindină, cīnd „căldură mare” - vorba lui nenea Iancu -, vara are cam acelaşi ton cu cel din guvern. Adică nicio propoziţie fără reorganizare, făr㠄watergate-ul” autohton, fără planurile pline de īncrucişări şi muze uşuratice, care au scos ţara la trotuar. Parcă nicăieri īn lume mīrşăvia nu a pătruns īn cercuri atīt de īnalte. Nicăieri, hiclenirea guvernanţilor n-a umblat cu astfel de făcături pe care istoria nu le va mai putea descīlci niciodată. Dacă īi e scris să se trezească īn timp optim, fiecare popor are ora lui genetică a deşteptării. Ori de cīte ori se schimbă stăpīnii īn ţară, eroii regimului trecut devin trădători, iar trădătorii fostului regim devin eroi. Cu ei la cīrmă, tot īnainte, tovarăşi! Practica este mai veche decīt corupţia, de altfel, cine ar fi perfecţionat-o ca pe o dregătorie īnaltă şi la modă? Orbiţi de dorinţa de a-şi apăra privilegiile şi hoţiile, vīnzătorii de neam care ne-au făcut prezentul atīt de luminos, se cred eroii de mīine. Iată cum lupta de veacuri pentru putere, dar şi realizările lor măreţe rămīn strīns legate de jugul la care ne-au īnhămat şi la care tragem somnolenţi şi supuşi, aici, īn ţara noastră, silită īn propriile graniţe. Tot astfel a murit şi Imperiul Bizantin. Politicienii şi īnstăriţii se băteau īntre ei pentru putere, turcii au profitat de īnvălmăşeală, ocupīnd īn voie ce mai rămăsese din imperiu. Se mai băteau pentru putere şi īn momentul īn care turcii intraseră īn Constantinopol. Luaţi aminte, īnvăţaţi din istorie!

Nu reorganizarea ar fi prioritatea Romāniei acum, cīnd unii sīnt cu ochii pe aurul nostru şi pe păduri, alţii pe visterie şi pe resurse, iar minoritatea vrea să se urce īn capul majorităţii. Statul īi plăteşte pe liderii udemereului ca să trăiască bine, īi ascultă, īi respectă, aşteaptă ceva constructiv de la ei, īnsă ei nu respectă Legea Supremă. De fapt, ungurii şi romānii convieţuiesc laolaltă īn pace şi omenie. Căpeteniile īnsetate de putere īi īndeamnă la nechibzuinţă. Din cauza creierului greu li s-a inclinat īntotdeauna capul ba spre stīnga, ba spre dreapta, ba spre violenţă, niciodată īn centru. Cu federalizare sau nu, vor fi mereu dispute. Guvernanţii nu vor da prea curīnd mīna cu cinstea şi cu patriotismul. Regionalizarea va iniţia alte lanţuri de hoţii, sau le va īngroşa pe cele existente. Fie ea comandată şi de la Bruxelles, n-ar trebui să ne supunem reorganizării administrativ-teritoriale. Ar avea de cīştigat separaţioniştii care agită steagul autonomiei īn vederea alipirii la Ungaria. Singura cale de a scăpa de amputarea e să stăm cuminţi şi să nu luăm īn serios nicio decizie UE, care, după ce va īnchide ochii, va lăsa īn urma puterile europene neatinse, iar din statele de sub scara U.E. vor rămīne nişte cioburi īn capcana iluzoriilor fonduri europene. Mă īntreb cum reuşeşte Franţa cu douăzeci şi două de regiuni īmpărţite īn nouăzeci şi şase de judeţe, să fie a doua putere economică din U.E. Cred că Preamăritul a gīndit că dacă ţara noastră e de trei ori mai mică decīt Franţa, atunci douăzeci şi doi īmpărţit la trei, egal aproximativ şapte. Bun, să īnfiinţeze regiuni, dar să lase judeţele īn pace! Numai ţările-foste colonii, cu o suprafaţă imensă sīnt īmpărţite īn regiuni! „Un fleac, īi vom ciurui”, bravează părinteşte comandantul, refuzīnd să creadă că ceea ce zboară din mintea sa duhneşte a tulburare şi nu a deontologie.

Uraa! Ne-am văzut visul cu ochii după 21 de ani! Am găsit dictatura pe care o căutam. Să trăim bine, la termen, sau anticipat īn cnezate sau voievodate, nu īnainte de a le face strategilor de la cīrmă o regiune autonomă sau mai multe, unde trebuie deportaţi să se fure īntre ei. Reorganizări distrugătoare de acest gen au fost şi īn īnvăţămīnt şi īn sănătate. Dacă nu ar fi existat universităţile lui Cuza şi reformele lui Spiru Haret, asociate unei generaţii de intelectuali devotaţi, limba romānă ar fi dispărut pentru vecie, funereii jucīnd şi azi aceleaşi cărţi. Iar, Attila?, ce vitejii a săvīrşit, ştim cu toţii. A lăsat mii de bolnavi fără consultaţii, fără medicamente, fără tratamente, şi medici fără salariu, care-şi caută cu īnfrigurare un loc de munca īn zone īn care să nu fie plătiţi mai rău decīt frizerii, şoferii şi femeile de serviciu. Ce contează pentru un ministru moartea bătrīnilor necăjiţi şi bolnavi, acum o povară pentru buget?! Economisind milioane de euro pentru a fi sifonaţi īn contracte şi licitaţii trucate, şi-a arătat recunoştinţa faţă de conducătorul iubit. O!, Preamăritul de el, cīt de luminos este şi noi cīt de neīnsemnaţi! Ce noroc pentru ţară să aibă la cīrmă un brav īncercat de furtuni! Ne va duce la ţărm īn pofida voinţei noastre. Chiar dacă ţărmul se numeşte fatala cădere īn gol. Īnseamnă că am fost scoşi la mal şi n-am fost lăsaţi să ne īnecăm. Tăiatul panglicilor, al salariilor şi pensiilor vor face istorie! Cīt priveşte istoria poporului romān, acaparaţi de lupta pentru bani şi putere, aproape toţi guvernanţii post-decembrişti au confundat răscoala de la 1907 cu grevele sindicale din 1933.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com