Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Religia coboară din amvon

Dialog 68. Quo vadis homine?

Robert Pugler

Religiile sunt osatura etniilor. Slujitorii lor au menirea să ne ducă la credintă. Credinţa este īnsă īn noi īnşine şi personal mă bucur că este aşa. Deoarece religiile, ca si cei care le slujesc au coborīt din amvon şi se amestecă prin lume cu scopul săa ne-o explice mai bine decāt savanţii sau oamenii de stiinţă. Īn ultimul timp s-au apucat şi de politică, bineīnteles cu statul papal īn frunte. Ce fac religiile şi slujitorii lor prin lume azi vedem tot timpul la televizor sau citim īn presă. Se ocupă de toate doar de credinţă nu. Ele (ei) luptă atāt de tare pentru ea īncāt o fac praf şi pulbere. Dacă pocnesc puştile sau trag tunurile pe undeva, nu e departe nici religia, chipurile neadecvată. Sau necazul pe Allah că nu ne-a dat destul petrol pentru caruţa cu 100 de cai din faţa casei, care cānd o pornim nu regăsim decāt şoferul īn ea.

Dar de fapt ce au cautat īn amvon ? Ca să vorbesti de Dumnezeu nu trebuie să te urci aşa de sus, mai aproape de bolta cerului. De simboluri īnsă, nu suntem sătui niciodată. Acum, că le fug enoriasii, s-au coborīt printre noi şi ne explic㠓La vie en rose”. De la abstinenţă pāna la viaţa fără de moarte īn paradis, unde nu ajungi decāt dacă te-au sfārtecat explozivele şi-ai tras după tine cāţiva ghiauri. Ne explică crizele economice, de ce ajungem şomeri sau cīt şi cum trebue să economisim banii. Răstălmăcesc Biblia aducānd exemple din viaţa de zi cu zi sau parafrazīnd capitole īntregi a Cărtii Sfinte prin imagini cotidiene sau printr-o filozofie naivă. Noi asteptăm īnsă de la biserică si slujitorii ei credintă si nu povesti de somnoterapie īn timpul slujbelor, īnsotite din ce īn ce mai des de o muzică moderna cu text religios, bătăi din palme şi extaze false. De mic copil stiu că īn biserică nu se fluieră, nu se cāntă si nu se aplaudă. Miracolul credintei ce sălăsluieşte prin Duhul Sfānt din noi asteaptă dezlegare şi vrea să stie calea pe care trebue să o urmeze că sa ajungem la credintă. De predici coborāte din amvon si metaforizate prin pilde zilnice şi sunetele muzicii techno suntem sătui !

Mai marele naţiunii ce chipurile conduce lumea foloseste religia ca joker pentru războaiele purtate īn numele bancnotei verzi şi al petrolului. Naţiunea l-a onorat pentru aceasta cu două legislaturi, ba unii dintre ei, l-ar vrea conducator pe viaţă. Bugetul statului papal s-a hrănit, se pare, din profitul realizat de mari fabrici de anticoncepţionale cu toata stigma faţă de acest produs. Si cu toate că pe “insula verde” se lupta de ani de zile doua tendinţe religioase ale aceleasi biserici, nici un Papă n-a sărutat īnca pamāntul acestei tări.

Lumea religiilor e īn ochii enoriasului contemporan foarte complicata: Tendinţe, biserici, rituri,(răs) tălmaciri biblice,chiar sărbători creştine diferite. Dacă citesti īnsa īn Cartea Sfānta, totul este asa de simplu : crezi sau nu crezi! Nimeni nu te sileşte, singur ai de ales, dupa voinţa ta. Nimic īn viată nu este ceva ce nu poate exista sau a existat cāndva. Nu le-am creat noi ci le-am descoperit gata făcute. Dar le administram ca fiind ale noastre si le consideram proprietatea noastră, uitānd ca de fapt ne-au fost date. Aşa ne purtpm cu natura, cu resursele ei, cu mediul ambiant, cu florile şi animalele, dar ce e mai trist astfel ne purtam şi īntre noi, cānd dăm din coate cīt mai tare, lovind la propriu şi la figurat īn semenii nostri. Si pentru că nu ne spune nimeni de ce si cum existăm, să luam Biblia si să citim īn ea măcar cum ar trebui să fim. Acolo vom găsi precis definit adevărul existentei noastre si singurul scop care-i dă sens. E singura cale spre o lume mai bună şi mai dreaptă pe pămīnt, caci īn Paradis speră să ajungă fiecare. Aşa sa ne ajute Dumnezeu !

Robert Pugler

Recklinghausen

08.08.2008

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)