Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Românii din Transnistria

Dr. Titus Filipaş

'Cântăm "Deşteaptă-te, române" /
Şi se trezesc din somn străinii'
Ion Diordiev (Gheorghiu), poet transnistrean
 

Neprietenii noştri nu îl acceptă pe românul generic decât în rolul de "ţap ispăşitor". Chiar şi atunci, el are parte de dispreţul lor asasin faţă de o rasă inferioară, eventual temperat cu blândeţea rece a satârului de ghilotină în impunerea necesităţii unei noi revoluţii în mentalitatea românului, totul culminând cu stârpirea lui din anumite ţinuturi ale Romanităţii Orientale. Astfel, în multe contribuţii documentare ale neprietenilor României, care găsesc un sprijin în trufia semidoctă a unui ministru de externe (Adrian Cioroianu), se afirmă pur şi simplu că nu există români în Transnistria, după ce în anii precedenţi îi acuzau pe românii din Transnistria de participarea la Holocaust ! Ce fel de Holocaust ? Anti-românesc, dacă românii transnistreni au dispărut de pe faţa pământului ! Cum se poate ajunge la atâta ignoranţă în legătură cu istoria românilor, manifestată cu asemenea seninătate ? Probabil că din citirea cărţilor editurii Humanitas şi a manualelor de istorie alternative.

Indiferentă acolo unde noi plângem, o persoană cu pseudonim virtual ne spune pe forumul unui ziar bucureştean despre un personaj cu totul real ce apare în romanul din 2002 ("Im Krebsgang") al lui Günter Grass, românul Alexandru Marinescu, originar din cartierul odesan Moldovanca : "În altă ordine de idei trebuie menţionat că (virgula) căpitanul vasului din novela lui Günter Grass se numeşte Alexander Marinesko şi fusese născut la Odessa. Că a fost român sau nu, nu ne povesteşte scriitorul. Si nici nu este acesta punctul important al novelei lui Günter Grass. Dar fiecare cititor citeşte ce doreşte şi păstrează din cartea citită ceea ce doreşte." N-am prea înţeles eu ce înseamnă (virgula), un nou "signe d'institution" ? Dar, în fine, să trecem peste ideile false despre Limba Română corectă pe care şi le face orice instituţie generatoare de cacofonii care semnează cu pseudonim virtual.

Mărturiile oştenilor din armata regelui suedez Carol al XII-lea, --el a nutrit visul trasării unui drum de civilizaţie europeană pe istmul baltico-pontic--, dovedesc tuturor că la începutul veacului al XVIII-lea românii erau populaţia absolut majoritară în Transnistria. Cucerirea rusească va modifica letal raportul în defavoarea românilor, până la punctul la care ei nu mai sunt văzuţi acum chiar când te afli în prezenţa lor. Rusia a fost clădită însă de Petru cel Mare ca un mare imperiu bazat pe cunoaştere. Funcţionarii imperiali ştiau un anumit detaliu de istorie europeană (influenţa republicii maritime genoveze) ce-i determină să vadă în românii din Moldova şi Transnistria nişte potenţial foarte buni marinari.

Când, la sfârşitul celui de al doilea război mondial, sovieticii au vrut să îi aducă înapoi în URSS pe refugiaţii basarabeni, care, în treacăt fie spus, au fost protejaţi puternic de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi de mărunţii lucrători uşor coruptibili ai Ministerului de Interne român, au recuperat băieţi basarabeni în special din oraşele din Moldova cu o puternică prezenţă evreiască, -"oameni de omenie" ce s-au adresat cu delaţiunile direct autorităţilor de ocupaţie sovietice !-, băieţii aceia basarabeni rupţi pentru totdeauna de familiile lor erau trimişi în şcolile de matrozi, după care plecau la Oceanul Îngheţat de Nord, Petropavlovsk ori Magadan. Astfel, în catastrofa submarinului nuclear Kursk, constatam uimit că unul dintre amiralii din Flota Nordului avea nume "moldovenesc"!

Categoric, nici funcţionarii imperiali ruşi nu îi iubeau pe români mai mult decât neprietenii noştri de acum, dar cel puţin aceia, prin obligaţia postului pe care-l ocupau, trebuiau să fie inteligenţi.

Dr. Titus Filipaş

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)