Rugă pentru Mitropolia Basarabiei

Ştefan Plugaru

Vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale ,,Pro Basarabia şi Bucovina” România

 În deplasările făcute – încă - în baza paşaportului la fraţii din stânga Prutului, am avut ocazia să întâlnesc şi să port discuţii cu preoţi ai Mitropoliei Basarabiei, reprezentanţi ai bisericii româneşti din Republica Moldova, să mă apropii de ei şi – astfel - să le înţeleg greutăţile şi durerile cu care se confruntă. Tot aici, în spaţiul românesc dintre Prut şi Nistru, am văzut biserici amenajate în corturi, barăci din tablă sau clădiri particulare donate de către enoriaşi pentru a sluji actului religios creştin ortodox şi am avut senzaţia că ne întoarcem la valorile creştinismul primar. ,,Dumnezeu sălăşluieşte pretutindeni, dar cerul Basarabiei e parcă mai plăcut Lui”. Doar pentru o clipă… M-a tulburat ştirea că un confrate, originar din România, dar iubitor de arginţi, asemeni lui Iuda, slujeşte în cadrul unei biserici fantomatice ce ţine de Arhiepiscopia Kievului. Ce vremuri, ce oameni…

Cuvântul acestor slujitori ai lui Dumnezeu, dar şi al sufletelor rănite care m-au înconjurat cu dragoste creştină, a reliefat, din păcate, umilinţa şi abuzurile prin care a trecut biserica românească din Basarabia, începând cu anul 2001, sub mâna antihristă a comuniştilor aflaţi până în 2009 la putere, abuzuri care s-au răsfrânt asupra evoluţiei fireşti a acestei entităţii ecleziastice, asupra spiritului creştin al enoriaşilor înşişi, cât şi a retrocedării fostelor proprietăţi  - ce-i drept, puţine - deţinute de Mitropolia Basarabiei în perioada interbelică, când aceasta era parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române.

Redactarea lucrării „Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598 - 1949)”, realizată în colaborare cu Teodor Candu, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei Republicii Moldova din Chişinău, a reprezentat un pas în susţinerea activităţii şi afirmării bisericii româneşti din Basarabia. Am purces la întocmirea acestei lucrări pornind tocmai de la convingerea că trebuiesc scoase la iveală din prăfuitele arhive toate acele mărturii care demonstrează dreptul istoric şi canonic de fiinţare al bisericii româneşti din stânga Prutului, pornind de la viaţa religioasă din Moldova medievală aflată în stânga Prutului, sub oblăduirea Episcopiei Huşilor, şi terminând cu întemeierea Mitropoliei Basarabiei, în perioada interbelică, demnă continuatoare a ortodoxismului de factură românească în acest spaţiu. De asemenea, Asociaţia noastră a protestat atunci când, în dispreţul oricăror norme legale şi a bunului simţ, preoţilor români din dreapta Prutului, slujitori în diferite parohii aparţinând acestei Mitropolii li s-a interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.

  În noul context politic de la Chişinău, se întrevăd soluţii pentru recăpătarea statutului şi prestigiului din perioada interbelică, care să-i confere Mitropoliei Basarabiei posibilitatea unei misiuni religioase şi sociale veritabile. Depinde doar de conducerea politică instalată la putere în Republica Moldova, care a demonstrat în cele câteva luni de când se află la guvernare că are vederi proromâneşti şi proeuropene, inclusiv respectarea dreptului european, să ia măsurile necesare ca rolul şi proprietăţile deţinute de Mitropolia Basarabiei în perioada interbelică să-i fie retrocedate. Să dea dovadă de toleranţă şi să aplice acel „restituţio in integrum”, de care s-au bucurat în România, după 1989, bisericile persecutate de regimul comunisto - ceauşist.

 O cale pentru dezvoltarea acestei instituţii religioase româneşti din stânga Prutului o reprezintă şi consolidarea administraţiei ecleziastice. Şi asta, în termeni laici, nu pentru un exces de birocraţie, ci pentru ca feţele bisericeşti să fie mai aproape de popor. Mă refer aici la numirea unor episcopi, care să-l ajute pe mitropolitul Petru de Bălţi în greaua misiune pe care Dumnezeu i-a hărăzit-o. Nu constituie o noutate faptul că, încă din cursul lunii octombrie 2007, Patriarhia Română a recunoscut reactivarea vechilor episcopii din stânga Prutului, care aparţin de Mitropolia Basarabiei. Acestea sunt Arhiepiscopia Chişinăului (înregistrată juridic încă din decembrie 2004), Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria. Cu toate acestea, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a luat nici o decizie de organizare efectivă a acestor eparhii, în sensul alegerii de episcopi sau de creare a aparatului administrativ corespunzător, întrucât Mitropolia Autonomă a Basarabiei nu a iniţiat o astfel de organizare.

Aceste eparhii ale Mitropoliei Autonome a Basarabiei au fost reactivate din punct de vedere juridic pe teritoriul canonic al Mitropoliei Autonome a Basarabiei şi în interiorul graniţelor statului independent Republica Moldova, fără a se nega însă dreptul la existenţă a „Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove” ca eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru că Patriarhia Română respectă dreptul credincioşilor ortodocşi de a aparţine în mod liber fie de Patriarhia Română, fie de Patriarhia Moscovei. Coexistenţa celor două Mitropolii ortodoxe în Republica Moldova se explică astăzi prin faptul că acest teritoriu nu mai este parte componentă nici a statului român, nici a statului rus, ci este un stat nou, independent. Dar existenţa eparhiilor are în vedere respectarea dreptului canonic, care face trimitere la administrarea religioasă a spaţiului basarabean, la început, de către episcopii de la Huşi, încă de la 1598.

Însă, deşi recunoscute încă de la finele anului 2007, aceste eparhii nu au în fruntea lor episcopii necesari, lucru care este de natură să îngreuneze activitatea Mitropoliei Basarabiei. Întronizarea unor episcopi ar consolida Mitropolia Basarabiei şi ar uşura misiunea spirituală cu care a fost hăruit de către Dumnezeu mitopolitul Petru de Bălţi. Conform Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, episcopii îşi au rolul lor bine definit în cadrul ierarhiei bisericeşti. Episcopul, pe lângă faptul că este slujitor al Sfintelor Taine, veghează la bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie, efectuează cât mai des vizite canonice şi pastorale în cadrul acesteia, adresează scrisori pastorale clerului şi credincioşilor, hirotoneşte clerici şi se îngrijeşte de ocuparea la timp a posturilor vacante, asigură disciplina clerului, reprezintă eparhia în relaţiile cu autorităţile publice şi locale, cât şi cu celelalte culte recunoscute de pe teritoriul acesteia. Într-o discuţie recentă purtată cu preotul arhimandrit Mina Dobzeu din cadrul Episcopiei Huşilor acesta îşi exprima speranţa că după victoria asupra Satanei comuniste spiritul creştin va birui în Basarabia pentru că ,,..în afara Bisericii nu există mântuire, cine se află în afara Bisericii nu este în Iisus Hristos, cel care a recapitulat întreg neamul omenesc în sine”.

            De aceea, pledăm pentru înscăunarea unor episcopi care, împreună cu mitropolitul Petru de Bălţi, să lucreze pentru prezervarea spiritualităţii româneşti în stânga Prutului şi pentru preamărirea Mitropoliei Basarabiei.

Ştefan Plugaru

Vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale ,,Pro Basarabia şi Bucovina” România

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com