Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

1 – 8 Martie, SĂPTĂMÎNA PATIMILOR PENTRU BĂRBAŢI

Editorial - Maria Diana Popescu, Agero

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Planurile vînzătorilor de mărţişoare vor fi date peste cap în acest martie de mult trîmbiţata criză financiară. Comersanţii de iluzii frumoase se plîng deja de vînzările slabe şi cred că lucrurile ar fi fost profitabile, dacă românii ar fi avut mai mulţi bani. Deşi mărţişoarele expuse pe tarabele, reduse ca număr faţă de anii precedenţi, au preţuri pentru toate buzunarele, prognozele vînzătorilor arată însă că vremurile sînt în mare derută. Chiar şi pe astfel de vremuri inventivitatea comersanţilor este la cote înalte, în ceea ce priveşte diversitatea ofertei, aşa că nu-mi voi pierde vremea cu ghicitul în zvonuri, al căror control îmi scapă. Înregistrez numai ca fiinţă socială reflexia în oglindă a crizei mondiale. Tragicomedia vijeliosului „Valentine’s day” abia a trecut, tarabele bieţilor comersanţi stăruie cu nevinovăţie încă de pe 9 februarie prin pieţele centrale ale oraşelor, exponatele au fost doar puţin netezite, şterse de praf pe dinafară sau adăugite pe ici, pe colo cu simboluri ale mărţişorului.

Împingînd reprezentaţiile comerciale spre limita mai puţin artistică, ofertele şi imaginile de tarabă întreţes legături de simpatie şi de interese, un fel de pseudo-rezolvare a unor probleme de suflet, de importanţă vremelnică, ce pot mulţumi, fireşte, cu inedita funcţionare periodică, în special pe noi, reprezentantele sexului frumos. Lăsînd laoparte statisticile, pentru bărbaţi săptămîna cuprinsă între 1 şi 8 martie este declarată săptămîna patimilor şi n-au decît să lăcrimeze în batistă prin somaţie biologică. Furnicar de oameni mişună pe străzile oraşelor pentru un mărţişor potrivit mamei, iubitei, prietenei sau colegei, după buzunar. Doritorii de chilipiruri scapă uşor de cheltuială, apelînd la mărţişoarele electronice gratuite. S-a dus vremea trandafirilor, a mărţişorului prins cu bold la rever.

Potrivit izvoarelor, obiceiul mărţişorului ţine de practica precreştină a anului nou agrar, celebrat primăvara şi aparţine în întregime tradiţiei româneşti, dar a fost preluat şi în zonele limitrofe, de populaţii învecinate. Numele mărţişorului şi al lunii Martie vin de la zeul Marte, care personifică renaşterea naturii, dar şi războiul, dualism prezent la baza mărţişorului: şnurul împletit în două culori, roşu şi alb. Roşul simbolizează focul, sîngele, soarele, fiind atribuite vieţii, femeii care zămisleşte viaţă. Albul, asimilat limpezimii, luminii, semnifică înţelepciunea bărbatului, astfel şnurul mărţişorului devenind expresia inseparabilei uniri a celor două principii. Iniţial mărţişorul era o monedă de aur legată cu o sfoară subţire răsucită din firul alb şi roşu. Alte izvoare vorbesc despre firul tors chiar de Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Vorbim despre zone carpatice, despre un obicei vechi românesc, atestat în zonele locuite de români şi aromâni. În vremea romanilor, mărţişorul simboliza începutul de an, marcat la 1 Martie, cînd se dăruia o floricică legată cu acest fir împletit din cele două culori, care simboliza dragostea, fertilitatea, puritatea.

De-a lungul timpului mărţişorul a fost îmbunătăţit, cosmetizat, i-au fost ataşate multiple accesorii, amulete aducătoare de noroc, în funcţie de imaginaţia, de meşteşugul artizanului dar şi de profeţiile cititorilor în stele. Ştiu că nu voi prididi cu cititul mărţişoarelor electronice, deşi mi-aş dori să bată la uşă un curier de la o celebră florărie cu un buchet uriaş de crini parfumaţi. Probabil că pe 1 şi 8 martie, ca să se reînnoiască tradiţia, femeile vor circula gratuit cu mijloacele de transport, conducătoarele auto vor fi scutite de plata taxei de parcare, iar despre amenzi de circulaţie, nici vorbă pentru femei în aceste zile. Agenţii de circulaţie le vor sancţiona pe femeile de la volan cu ghiocei sau cu garoafe pentru micile abateri de la codul rutier.

Şi uite cum vîntul crizei şuieră nestingherit peste sărbătorile postmoderne, peste cele creştine, povestind fabule cu tîlc despre viitorul program salvator al omenirii, pentru care nici măcar puterile lumii nu au găsit încă formule precise, pentru că abia încearcă oceanul planetar cu degetul. Pînă una-alta, asistăm la o recrudescenţă a crizei interne, faţă de care sistemul actual se dovedeşte inoperant, iar sfînta mea prudenţă şi circumspecţie nu merge mai departe cu expunerea motivelor care fac ridicolă clasa politică românească. În definitiv, e al nostru acest tablou jalnic, ataşat ambulant cu şnuruleţ alb-roşu organismului anemic al societăţii, adîncită de vai! vreme în sufocantă tranziţie. Cu gîndul din urmă depăşesc însă marginea pe care mi-am propus s-o păzesc şi chiar de aş fi învinuită de cochetărie cu pendularea între valoarea temporară şi cea a tipicului, a absolutului, vă invit la tarabe! Hai la mărţişoare! Deşi patosul răscolitor al epocii contemporane are profilul unui mare nor de praf, cu toţii vom gusta din tendinţele ce se manifestă în tradiţiile, îndeletnicirile, în plăsmuirile şi în faptele ce au luat în stăpînire vremurile!

Maria Diana Popescu, Agero

Comentarii de la cititori

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania).

Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com