|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Maria Diana Popescu, Agero Comentarii la subsidiar
Pe parcursul unui an, romānul de rīnd stă, lună de lună, la ghişee să-şi dea datoriile la bugetul de stat. Dă la lumină, dă la gunoi şi la gaze, dă la canal şi īn gropile din străzile patriei, lasă vīrtos la sănătate, pe tot felul de taxe, pe impozite şi dobīnzi, lasă īn super/hipermarketuri pe mīncare eurizată, iar sărbătorilor de iarnă, cu alaiul lor ispititor, vin ca tăvălugul peste bietul romān şi-l lasă de tot cu buzunarele goale. De pe 30 noiembrie pīnă pe 6 ianuarie, teoretic, romānul devine un chefliu.
Pentru puţini dintre romāni vine vremea unui armistiţiu, cīnd dăruiesc şi nu dau. Vorbim despre cei īnstăriţi, care fac din umila lor milostenie spectacole de televiziune. Şi-atunci cum să nu ţi se pună de-a binelea un nod īn gīt, cīnd pentru un ghiozdan de dulciuri, un amărīt de ordinator, o proteză auditivă sau banii de pīine pe un an, cīţiva copii norocoşi din rīndul nevoiaşilor sīnt aduşi īn platou ca să-şi şteargă speriaţi lacrimile cu mīneca de la hăinuţă īn faţa reflectoarelor? Sintagma sărbătorile de iarnă este o lozincă, dragii mei, o lozincă omologată de gīndirea de supermarket a postmoderniştilor occidentali, īngroşată de stimulaţia reclamelor comerciale luminoase; a trecut fraudulos graniţa şi a transformat natura sărbătorilor religioase romāneşti īntr-un fenomen privat de masă ce ţine aproape īn totalitate de cīştig, de consum, de distracţie, de extaziere, de exhibarea idolatriei faţă de mondializare.
Contemporanii sīnt ajutaţi să uite de tradiţii, sīnt ispitiţi să uite de dragostea pentru curăţenia sărbătorilor creştine. Şi-apoi ce este lumea fără dragoste, dacă nu o vizuină de īnşelătorii? Febra cumpărăturilor a īnceput, dar trebuie să fii cumpătat, să iei cīt te ţine buzunarul, chiar dacă magazinele frumos gătite, Moşi Crăciunii vii sau īmpăiaţi, tinerele crăciuniţe īn minijup, īţi fac cu ochiul. Te limitezi la cīteva daruri mici pentru cei dragi, īmpingi prin hipermarket căruciorul mai mult gol, asculţi jingle bells-urile care au īnlocuit colindele romāneşti, tragi īn piept aer de sărbătoare şi īţi spui īn gīnd că, anul viitor, Crăciunul va fi mai bun.
Dar cine a fost Moş Crăciun, de ce şi cum a ajuns azi celebru? Pentru copiii din Romānia, figura lui Moş Crăciun s-a clădit pe imaginea Sfāntului Nicolae, cel care la 30 de ani, devenise Episcop de Myra, un oraş-port la Marea Mediterană. Sfīntul Nicolae se trăgea dintr-o familie bogată, dar era iubit pentru ajutoarele pe care le īmpărţea nevoiaşilor. Īmbrăcat īn roşu şi alb (roba de episcop), călărea un măgar şi ducea daruri copiilor. Īn onoarea Sfīntului Nicolae, īn Evul Mediu au fost ridicate multe biserici. Īn secolul XI, rămăşiţele sale au fost depuse īntr-o biserică din oraşul italian Bari. Primii cruciaţi au vizitat oraşul şi au dus cu ei acasă povestiri despre Sfīntul Nicolae. Aniversarea morţii sale, pe 6 decembrie, a devenit ziua īn care copiii primeau daruri. Īn timpul reformei protestante din sec. XVI, Martin Luther a interzis venerarea sfinţilor. Īn unele ţări europene sărbătoarea Sfīntului Nicolae a luat alte nume: īn Germania, a devenit Der Weinachtsmann, Pčre Noėl īn Franţa, Santa Claus īn Marea Britanie. Danezii, francezii şi noi, romānii, au păstrat pīnă azi obiceiul zilei de Sfīntul Nicolae pe 6 Decembrie. Copiii danezi īi spun Sfīntului Nicolae Sinter Klaas. Şi tot danezii care au fondat New York-ul, numit iniţial New Amsterdam, au adus cu ei sărbătorea lui Sinter klaas (Santa Claus), nume folosit astăzi īn lumea anglo-saxonă. Īn 1822, profesorul de teologie Clement Clark Moore, a publicat poemul Vizita Sfīntului Nicolae. Versurile īl prezintă pe moş īntr-o sanie īn miniatură cu opt reni minusculi. Moore a dat renilor numele care circulă şi azi şi a sugerat modalitatea prin care Santa intră īn case pe coş.
O importantă contribuţie la imaginea lui Moş Crăciun a avut-o Thomas Nast. El publicat īn săptămīnalul Harper timp de mulţi de ani, īncepīnd cu 1860, desene şi versuri cu Moş Crăciun, prezentat cu o tunică roşie īmblănită peste care purta o centură lată. Nast povesteşte cum acasă la Moş Crăciun, la Polul Nord, există un atelier unde se fac jucăriile, iar Moşul are o listă cu copiii cuminţi şi una cu cei răi. Īn 1886 scriitorul american George P. Webster a adăugat că fabrica de jucării a lui Moş Crăciun şi casa sa, pe timpul verii sīnt ascunse īn gheţarii de la Polul Nord. Dar Moş Crăciun aşa cum arată astăzi s-a născut abia īn 1931, fiind creaţia lui Haddon Sundblom. El l-a prezentat īn reclamele pentru o companie de băuturi răcoritoare ca pe un om rotofei cu o barbă mare. Pīnă azi, la mitul lui Moş Crăciun s-au adăugat multe accesorii: el vorbeşte fluent mai mult de 2000 de limbi, inclusiv limbajul secret al spiriduşilor; casa lui Moş Crăciun s-a mutat de la Polul Nord, pentru că nu existau reni, tocmai īn Laponia, Finlanda. Aşa a ajuns Moş Crăciun să locuiască īn Munţii Korvatunturi.
Or fi adevăruri care mint şi minciuni care īnalţă. Dar după atītea poveşti fantastice, tot mai fantastică rămīne realitatea: brazii recesiunii sīnt mai mititei īn acest an, iar uninominalele ne-au dăruit cam aceleaşi feţe de politicieni.
Maria-Diana Popescu Agero
-------------------------------------------
------------------------------------------- 2. Tema / articolul / autorul:: Maria Diana POPESCU 3. Numele si prenumele Dvs.: Ioan LILA 4. Adresa Dvs. E-mail: ioan17lila@yahoo.com 5. Numarul Dvs. de telefon (fix): 6. Numarul Dvs de telefon (mobil): 7. Textul mesajului Dvs.: Sintagma sarbatorile de iarna este o lozinca, dragii mei, o lozinca omologata de gīndirea de supermarket a postmodernistilor occidentali, īngrosata de stimulatia reclamelor comerciale luminoase; a trecut fraudulos granita si a transformat natura sarbatorilor religioase romānesti īntr-un fenomen privat de masa ce tine aproape īn totalitate de cīstig, de consum, de distractie, de extaziere, de exhibarea idolatriei fata de mondializare. Frumos si dureros de adevarat. Ioan LILA
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)
|